Dienstag, März 09, 2010

Observierung durch die Securitate

Doppelte Beschattung durch die Securitate und durch „Gruia"

Vor genau 33 Jahren, am 9. März 1977, organisierte die Securitate eine als Beschattung getarnte, gut ausgeklügelte Einschüchterungsaktion. “Gruia” hatte dabei die Rolle eines Lockvogels zu spielen. Im Frühjahr 1977 versuchte die Securitate mich zu überzeugen, einen Ausreiseantrag zu stellen. Meine Eltern wurden zur Securitate bestellt, wo man unserer ganzen Familie die Ausreisepapiere ausstellen wollte. In einigen Briefen an die Staats- und Parteiführung protestierte ich sofort gegen diesen Ausbürgerungsversuch. Die Securitate spielte diese Ausbürgerungsgeschichte gegenüber den Parteiorganen herunter und teilte mir dann später in einem offiziellen Schreiben mit, meine Eltern seien zur Securitate bestellt worden, um sie über meine “Vergehen” zu informieren und nicht um ihnen die Ausreise nahezulegen. Ich hatte die Absicht, in einer Audienz gegen die versuchte Ausbürgerung Stellung zu beziehen. Die Audienz fand nicht statt, die Beamten des Innenministeriums ließen sich einfach verleugnen.
Die missglückte Ausbürgerungsgeschichte habe ich auch in meinem Buch Die Zwänge der Erinnerung (S. 125-127) beschrieben. Dort kann auch das Securitateantwortschreiben, vom 5. Juli 1977, im Wortlaut nachgelesen werden. Die Originalfassung des Briefes wurde auch in Constrângerea memoriei (S. 89) reproduziert. - Siehe weiter unten das 4. Dokument. -
Um mich zur Ausreise zu bewegen, wurden in die Operation auch einige inoffizielle Mitarbeiter eingebunden. Deren Aufgabe bestand darin, mich indirekt, durch befreundete Personen zu beeinflussen, einen Ausreiseantrag zu stellen. Wäre dieser Schachzug gelungen, dann hätte die Securitate behaupten können, ich hätte Rumänien freiwillig verlassen.
Einer der inoffiziellen Mitarbeiter, der u.a. auf zwei bekannte rumänische Schriftsteller angesetzt und mit meiner indirekten Beeinflussung betraut worden war, taucht in den Akten unter dem Tarnnamen “Petrescu” auf. Es handelt sich um einen Temeswarer Intellektuellen, der während des Stalinismus inhaftiert war. Sein Führungsoffizier war der Leiter der Securitateabteilung “Kunst und Kultur”, Oberstleutnant Ioan Indrei. Unter Verwendung des “Künstlernamens” Andrei Indrei veröffentlichte er nationalkommunistische Aufbaugedichte in der Temeswarer Lokalpresse (z.B. ein Gedicht auf Avram Iancu in der Zeitung "Drapelul roşu" vom 15. 12. 1985, siehe zu Indrei auch hjs-online).
William Totok

PS. Den Akten der ehemaligen Securitate, die in diesen Tagen im Bukarester CNSAS-Archiv gesichtet wurden, ist zu entnehmen, dass "Gruia" für seine Berichte jeweils zwischen 200 und 400 Lei erhalten hat. Einzelheiten dazu folgen.
Bukarest, den 23. 3. 2010

PS 2. Von "Gruia" unterschriebene Quittung, aus der ersichtlich wird, wieviel Geld er für seine Tätigkeit (z.B. OV "Interpretul") von der Securitate erhalten hatte. Weitere Belege befinden sich in der Akte (cf. ACNSAS, R 303393).
Berlin, den 31.3.2010



ACNSAS, R 303393, Bl. 75 und 76.
(1)
[10 martie 1977. Din perspectiva unui "martor", "Gruia" informează Securitatea despre filajul la care a fost supus William Totok pe data de 9 martie 1977, urmînd linia instructajului prealabil]
Nr. 1909/1/PN/0034/10 III/977
Primeşte lt. col. Pădurariu N.
Sursa GRUIA


NOTĂ
Cu ocazia cenaclului literar ADAM MÜLLER-GUTTENBRUNN din data de 24.02 a.c., în care era prezentat numitul WAGNER RICHARD cu [indescifrabil] sale poezii, sursa a fost invitat de către numitul TOTOK WILIAM de a-l vizita la domiciliul acestuia din str.PETÖFI SANDOR nr. 3 din Timişoara în data de 26.02. a.c. Sursa a dat curs invitaţiei în ziua stabilită în jurul orei 10,00.

În discuţia cu TOTOK, acesta spunea că, are senzaţia că se urmăreşte convingerea lui de a părăsi ţara. Dealtfel fuseseră chemaţi şi părinţii lui într-o audienţă de convingere. Dar, el, TOTOK deocamdată nu intenţionează să plece din ţară, cel puţin nu va accepta nici o propunere în acest sens, pînă nu va discuta cu unchiul lui din R.F.G. şi cu numitul STERBLING ANTON din R.F.G. (fost membru al cercului AKTIONSGRUPPE) care, amîndoi ar sosi în jurul datei de 10, 11 martie a.c.
[pasaj anonimizat]
În continuare TOTOK deplîngea faptul că sursa nu fusese la BUCUREŞTI unde ar fi putut contacta nişte persoane din Corpul diplomatic al R.F.G.[2] sau ataşaţi ai presei străine, ptr. a găsi o modalitate de scoatere din ţară a manuscriselor sale. De asemeni reieşea din spusele lui, cel puţin din felul lui de a ţine secretă intenţia scoaterii a manuscriselor că, numitul X [nume anonimizat] n-ar avea cunoştinţă de această intenţie. Asta, fiindcă o rugase pe sursă să nu vorbească cu nimeni despre această problemă. Dealtfel nici nu are prea mare încredere în X şi Y [nume anonimizate si pasaj anonimizat].
La despărţire TOTOK o rugase pe sursă să-l mai viziteze.
În data de 9 martie a.c. sursa l-a vizitat pe TOTOK la ora 9 dimineaţa. TOTOK mai era în pat. La cinci minute mai tîrziu, după o discuţie despre lucruri neimportante a intrat un tînăr, - TOTOK spunea ulterior că ar fi gazda lui - explicînd că, fusese aici miliţia reprezentată de un tînăr simpatic cu faţa rotundă şi şapcă de blană, care l-ar fi căutat pe unul HORST, ceruse şi cartea de imobil interesîndu-se de toţi chiriaşii casei. Din discuţia dintre TOTOK şi acel tînăr reieşea că, gazda lui TOTOK nici măcar nu-i cunoştea numele de familie. Gazda plecă şi TOTOK, nervos întreba dacă sursa fusese cumva urmărită. Sursa nega acest lucru motivînd că nu vede de ce să fie urmărit. TOTOK, tot mai nervos se întreba cum de s-a aflat locuinţa lui, căci este evident că pe el îl căutau în cartea de imobil, în care din precauţie nu se trecuse. O rugă pe sursă să plece înaintea lui la cafe-barul “NUFĂRUL” unde va veni şi el. La cafe-bar TOTOK îl observase pe un tînăr cu şapca de blană care intrase după el, acelaşi tînăr care în prealabil îl văzuse împreună cu un bărbat cu ochelari şi palton de piele stînd în direcţia străzii lui. Îi spunea sursei că este evident urmărit sau el sau sursa. În timp ce sursa luă două cafele TOTOK s-a deplasat la TUTUNGERIE să cumpere ziare astfel putînd verifica dacă bărbatul cu paltonul de piele mai era acolo. Revenise, spunînd că tot acolo se află şi că ar trebui să încerce o demascare a tînărului cu şapca de blană, văzînd că acesta îşi mai comanda o cafea. În momentul în care tînărul se aşeza la o masă vecină, TOTOK se ridică brusc şi o rugase pe sursă să vină şi ea. Tînărul se ridicase şi el fără a-şi mai bea cafeaua, dovadă ptr. TOTOK că şi acesta îl urmărea pe el sau pe sursă. În stradă exclamă cu uimire întrucît mai recunoscuse un organ al securităţii.[3] TOTOK era de-a dreptul speriat şi o rugă pe sursă să-l conducă pînă la hotelul Continental de unde el va pleca singur spre fratele lui şi sursa să plece la ORTINAU GERHARD unde se vor reîntîlni.
Pe drum TOTOK insista ca nimeni să nu-şi întoarcă capul astfel lăsîndu-i să creadă pe eventuali urmăritori că TOTOK şi cu sursa ar fi proşti, nebăgînd de seamă că sunt urmăriţi. Vis-a-vis de policlinica nr. 2 sursa s-a despărţit de TOTOK şi s-a dus la ORTINAU. În urma rugăminţii lui TOTOK de a-i spune acestuia tot ce se întîmplase sursa i-a povestit în mare lui ORTINAU prezumţiile lui TOTOK. ORTINAU, foarte revoltat, urla că, acum nu va mai ţine cont nici el de bun-simţ, deoarece nu se prezentase la paşapoarte insistent ptr. a obţine formulare de plecare definitivă, gîndindu-se că miliţia ar avea alte probleme mai importante ca aceea a catastrofei abătute asupra ţării[4], dar dacă cei de la securitate au şi în astfel de momente timp să urmărească evident nişte oameni paşnici, atunci nici el nu va mai sta pe gînduri, va cere cu insistenţă formularele.
În continuarea discuţiei ORTINAU susţinea că TOTOK ar avea un volum de poezii foarte reuşite - atît de reuşite încît el, ORTINAU, rămăsese uimit necrezînd că TOTOK ar reuşi vreodată astfel de lucruri. ORTINAU nu voia să discute asupra conţinutului lor.
În jurul orei 15,00 TOTOK se prezentă, împreună cu prietena lui, DOINA, la ORTINAU, pretinzînd că observase în continuare că fusese urmărit, fapt pe care îl susţinea şi prietena lui. TOTOK susţinea că fusese urmărit pînă în faţa fac. de medicină unde el stătuse vreo trei ore – pînă ce nu mai observase nimic.
În început prezumţiile – oare cine fusese urmărit şi de ce. Ori că sursa fusese confundată cu STERBLING care, poate era deja în ţară şi securitatea aflase acest lucru – ori era o simplă tendinţă de intimidare ptr. a-l forţa astfel pe TOTOK să-şi ceară plecarea definitivă din ţară. ORTINAU găsea că ar fi de fapt lucru cel mai indicat pentru TOTOK, deoarece nu va rezista mult unor astfel de presiuni şi va ceda totuşi pînă la urmă. TOTOK spunea că vrea prima dată să discute cu unchiul lui din R.F.G. care va sosi în data de 10 martie la ora 20,21 la ARAD. De asemeni vrea să vorbească şi cu STERBLING în prealabil. Tot din aceste considerente trimisese o scrisoare la paşapoarte în care cerea o amînare a audienţei, programate pe data de 10 martie, amînare pe sîmbătă.
După venirea soţiei lui ORTINAU, TOTOK propusese să se plece împreună la numitul LIPPET – ptr. a-i istorisi ultimele incidente – deoarece acesta nu credea niciodată în astfel de incidente spunînd că ar fi scorneli ale lui TOTOK şi ORTINAU. S-a plecat la LIPPET. Pe drum, ORTINAU rămînînd mai în urma lui TOTOK şi soţiei lui ORTINAU, acesta din urmă spunea că nu va aştepta prea mult aceste formulare de plecare definitivă. Dacă nu se rezolvă, va face scandal. De altfel el are şi numărul de telefon al lui PAUL GOMA de la BUCUREŞTI - şi va reuşi oricînd să ia legătura cu el, chiar de-ar trebui să mintă la telefon spunînd că este o convorbire internaţională – ca astfel să nu fie întreruptă convorbirea. Dar el, ORTINAU, totuşi n-o va face, întrucît nu este de acord de a fi “băgat în aceeaşi oală” cu GOMA[5]. E cu totul altceva a fi român, ca GOMA, şi a face scandal în ţară şi e o altă problemă de interpretare din moment ce el, ORTINAU, e german. Dealtfel doreşte cu totul altceva decît GOMA.
S-a ajuns la LIPPET în jurul orei 18,00. TOTOK şi cu ORTINAU – au dat imediat un telefon la BUCUREŞTI la A[nemone] LATZINA – poetă-redactor la NEUE LITERATUR, interesîndu-se de soarta lui CSEJKA GERHARDT. Ulterior TOTOK mai dădu un telefon şi unui vecin de-al mamei sale din COMLOŞ ptr. a-i comunica să vină în dimineaţa zilei de 10. III. la TIMIŞOARA de unde vor pleca după-amiază la ARAD, să-l întîmpine pe unchiul din R.F.G.
În jurul orei 18,30 sosise un alt tînăr necunoscut sursei dar cunoscut celorlalţi - pe numele de JOHANN (prenume) zis JOHNNY – student la construcţii (reieşea din discuţii) care se oferi a cumpăra ceva de băut şi de mîncare. Se dicutau diverse probleme – discuţie condusă de acel JOHNNY – asupra cutremurului – asupra energiei – crizei de energie – teme neimportante aici. Doar TOTOK reîncepuse discuţia asupra incidentelor din dimineaţa zilei, la care LIPPET a rămas neîncrezător – făcut naiv de ORTINAU şi TOTOK.
În jurul orei 20 – LIPPET, puţin ameţit de băutură fu rugat să cînte la ghitară să improvizeze texte. LIPPET cîntă într-adevăr – cîntecul dizidentului – cum spunea el după aceea. O improvizaţie de moment, în cinstea lui TOTOK – cîntat de LIPPET ca fiind cel mai mare dizident sub aclamaţiile celor prezenţi. Regretau cu toţii faptul că nu înregistraseră cîntecul pe bandă de magnetofon.
În urma unei certe dintre ORTINAU şi soţia acestuia s-a stabilit despărţirea, TOTOK rămînînd să doarmă la LIPPET. TOTOK o rugase pe sursă la despărţire să revină la el acasă în data de 16 martie, deoarece pînă atunci va lipsi din TIMIŞOARA stînd la COMLOŞ cu unchiul lui. Deasemeni, vădit timorat spunea că nu va face greşeala să trimită acum manuscrisele sale prin unchiul lui sau STERBLING, deoarece este evident că ar fi găsite la vamă.
La despărţirea de ORTINAU, acesta o ruga pe sursă să revină la el în zilele următoare căci se pare că va veni şi WAGNER de la HUNEDOARA spre sfîrşitul săptămînii.
10. III. 1977 (ss) GRUIA

Observaţie:
- TOTOK WILHELM(sic!) este lucrat în D.U.I. “INTERPRETUL”
- ORTINAU GERHARD este legătura sa lucrat în D.U.I.
- JOHANN se numeşte xy [anonimizat] anul I Construcţii însă nu ne-a fost semnalat pînă în prezent
- LIPPET IOHANN a făcut parte din acelaşi cerc literar cu ORTINAU şi cu TOTOK.
- În mat[erial] sunt tratate probleme, multe cunoscute de noi cu note şi rezultate şi din filaj.
- Sursa GRUIA l-a contactat pe TOTOK W. în baza instructajului făcut de Tov. col. TÎRNOVEANU în ziua de 8. III. a.c., cînd i s-a indicat concret linia de conduită şi problemele pe care să le stabilească în discuţia cu TOTOK şi, îndeosebi determinarea lui să-i predea pentru consultare manuscrisele pe care le posedă şi pe care intenţionează să le scoată în extern.
Tot cu ocazia întîlnirii la care a participat Tov. Col. TÎRNOVEANU s-a analizat posibilitatea de influenţare a lui TOTOK de a nu apela la alte persoane pentru scoaterea în extern a manuscriselor sale, îndeosebi prin STERBLING ANTON sau unchiul său.
Informatorul nu a avut posibilitatea să discute cu TOTOK toate aceste probleme, urmînd a le discuta la o întîlnire viitoare, respectiv în 16 sau 17. III. a.c.
MĂSURI:
- Pentru STERBLING ANTON şi unchiul lui TOTOK care vor sosi din R.F.G. se va solicita efectuarea unui control amănunţit la ieşirea din ţară pentru a preveni scoaterea din ţară a manuscriselor lui TOTOK W.
- Se va verifica la paşapoarte situaţia lui ORTINAU şi anume dacă s-a executat ordinul Tov. şef al securităţii.
- Mr. Köpe Rudolf va lua măsuri de a preveni participarea lui ORTINAU la unele acţiuni ostile, în sensul [indescifrabil] munca de cunoaştere şi de măsuri preventive.
- Identificarea şi verificarea studentului [anonimizat].[6]

ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 145-148v

___________________
[1] Notă manuscrisă.
[2] Pe margine notă manuscrisă ofiţerului de securitate lt. col Pădurariu: “Urgent de [indescifrabil].
[3] “Organul“ la care se referă „Gruia“ a fost lt. col. Nicolae Pădurariu.
[4] Este vorba despre cutremurul devastator din 4 martie 1977.
[5] Notă manuscrisă a lt. col Pădurariu: “Să luăm măsuri şi să prevenim o asemenea situaţie”.
[6] Notă manuscrisă a lt. col Pădurariu.
***
(2)
[10 martie 1977. Filajul lui William Totok din data de 9 martie 1977 redat din perspectiva ofiţerilor de Securitate implicaţi în această operaţiune.]

Pt. Tov. Lt. col. Păduraru[1]

INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ
AL MINISTERULUI DE INTERNE
STRICT SECRET[2]
Exemplar Unic

Serv. Filaj
Nr. 0016089 / 10-III-1977

Către,
SERVICIUL I
NOTĂ

Privind filajul ob[iectivului] TOTOK
WILIAM cu numele conspirativ
“INTERPRETUL” efectuat în ziua de
9.III.1977



ACTIVITATEA OBIECTIVULUI
La orele 9,30 ob[iectivul] “INTERPRETUL” a ieşit de la domiciliu, a traversat Bdul. Eroilor şi a intrat la “CAFEA”, unde era aşteptat de un individ (cunoscut de organul informativ[3]). Acesta a ieşit cu cca. 2’ înainte de la domiciliul şi a mers la “CAFEA”. Au consumat cafea timp în care au discutat, ob. “INTERPRETUL” s-a observat că era agitat şi privea atent în jur.
După cca. 10’ s-au ridicat de la masă, au plecat pe jos discutînd pe mai multe străzi, din cînd în cînd obiectivul mai privea înapoi, iar pe Bdul. 23 August în apropiere de Banca de Stat au dat mîna şi s-au despărţit.
De aici ob[iectivul] “INTERPRETUL” a plecat grăbit pe mai multe străzi, str. Mirceşti şi au intrat la imobilul cu nr. 4 orele fiind 10,30.[4]
La orele 10,50 ob. “INTERPRETUL” împreună cu un individ în etate de 20-25 de ani (fratele său) au ieşit de la adresă, au mers împreună pe mai multe străzi discutînd, fiind agitaţi privind de mai multe ori înapoi precum şi în mai multe direcţii şi au intrat între căminele studenţeşti de pe Bdul. Eroilor.
Aici au ocupat loc pe o bancă în apropierea Cantinei Studenţeşti nr 1 au discutat cîteva minute după care fratele său s-a ridicat de pe bancă şi a mers la domiciliul ob. “INTERPRETUL” de unde a revenit după cca. 7’ timp în care obiectivul a privit în mai multe direcţii.
După ce a venit fratele au mai discutat cîteva minute după care s-au ridicat de pe bancă şi au plecat printre căminele studenţeşti, au traversat str. Cluj, după care au intrat la “Universitate” orele fiind 11,30. În interior s-au oprit la intrare privind la toate persoanele care veneau de la “Universitate”, după care au intrat la bufetul Universităţii unde au servit cafea.
La orele 11,47 au ieşit de la Universitate au mers pe mai multe străzi privind de mai multe ori înapoi, apoi s-au oprit de mai multe ori la fiecare colţ de stradă, asteptînd persoanele ce veneau din urma lor, au continuat să meargă pe Bdul. 23 August, Pţa. 23 August şi s-au oprit în faţa Facultăţii de Medicină.
Aici au ocupat loc pe o bancă privind în toate direcţiile după care ob. “INTERPRETUL” s-a ridicat de pe bancă şi a intrat la căminul studenţesc de unde a ieşit după cca. 5’ împreună cu o individă în etate de 20-25 ani, statură mijlocie, conformaţia corpului zveltă, faţa ovală, tenul şaten, îmbrăcată în uniformă militară. Cu aceasta s-a aşezat pe bancă unde erau aşteptaţi de fratele său. Pe bancă au discutat pînă la orele 13,00 cînd s-au ridicat. Ob. “INTERPRETUL” şi individa au plecat pe mai multe străzi din spatele Facultăţii de Medicină iar la o distanţă de cca. 200 m pe acelaşi traseu erau contrafilaţi de fratele lui[5], după care s-au reîntors în faţa Facultăţii de Medicină şi au ocupat loc pe aceiaşi bancă, după care a apărut şi fratele.
Aici cu toţii au discutat pînă la orele 13,45 cînd s-au ridicat de pe bancă despărţindu-se de individă. Ob. “INTERPRETUL” şi fratele său au plecat pe Bdul. 23 August privind în mai multe direcţii.
În faţa Policlinicii nr. 3 s-au despărţit. După despărţire fratele său a privit după obiectiv mergînd la o distanţă de cca. 100 m în urma sa, iar ob. “INTERPRETUL” a mers la Facultatea de Medicină şi a ocupat loc pe o bancă, timp în care fratele său s-a oprit în staţia de tramvai cu direcţia de mers spre Pţa. Traian, apoi s-a urcat în tramvaiul nr. 1.
La orele 13,55 ob. “INTERPRETUL” a intrat la Facultatea de Medicină.
La orele 14,05 ob. “INTERPRETUL” a ieşit de la Institutul de Medicină împreună cu o individă în etate de cca. 20-25 ani, statură mijlocie, conformaţia corpului plină, faţa ovală, tenul şaten, părul castaniu, îmbrăcată în pardesiu în carouri, capul descoperit (este studentă). S-au aşezat pe o bancă din faţa Institutului unde au stat şi discutat timp de 10’ după care s-au ridicat de pe bancă şi au intrat la cantina Institutului. După cca. 5 minute au ieşit şi s-au aşezat din nou pe bancă unde au discutat pînă la orele 14,35 cînd s-au ridicat şi au plecat în direcţia Bdul. L. Sălăjan, moment cînd a fost pierdut.
La orele 16,55 ob. “INTERPRETUL” a venit la adresa din str. Titan (domiciliul numitului ORTINAU). După cca. 10’ a ieşit împreună cu numitul ORTINAU cu soţia şi fratele său, din str. Mirceşti nr.4, au cumpărat ţigări, apoi cu troleibuzul 11 au mers pînă la staţia “OPERA DE STAT”, unde au coborît. De aici au mers la magazinul cu băuturi alcoolice de pe Bdul. Republicii, unde au intrat numai obiectivul şi soţia numitului ORTINAU. Numitul ORTINAU şi fratele obiectivului au rămas afară şi au privit în toate direcţiile pînă au ieşit din magazin. De aici au mers cu tramvaiul 2 pînă la staţia “str. I. Văcărescu”, unde au coborît. Au mers la PLĂCINTĂRIA de pe Bdul. Tinereţii unde au intrat iarăşi numai obiectivul şi soţia numitului ORTINAU, ceilalţi au rămas afară privind în toate direcţiile.
Au plecat de aici la Curăţitoria chimică de pe str. Reşiţa unde a intrat obiectivul, numitul ORTINAU cu soţia, fratele obiectivului a rămas afară privind în toate direcţiile pînă ce au ieşit. Au discutat puţin apoi au mers la magazinul de “PÎINE” de pe str. Reşiţa, colţ cu Budai Deleanu, de unde au cumpărat pîine, apoi au mers cu toţii la adresa str. Prislop nr. 5, la subsol, orele fiind 18,10.
La orele 18,35 numitul ORTINAU a ieşit de la adresă împreună cu gazda, un individ în etate de cca. 20-25 ani şi au mers la alimentara de pe str. Reşiţa de unde au cumpărat vin iar de la taraba ospătăriei Bistra, au cumpărat bere. De aici s-au întors la adresă.
Pînă la orele 22,00 obiectivul şi celelalte persoane nu au părăsit această adresă.
Filajul va fi reluat pentru stabilirea sau documentarea unor alte momente operative indicate de organul informativ.
Va fi deasemenea reluată în plasare individa (studenta) de la Institutul de Medicină în scopul identificării.

ŞEF SERVICIU
(ss) Cpt. IENCULESCU GH.

ACNSAS, I 210845, vol. 4, ff. 104-105v

____________________
[1] Notă manuscrisă a unui ofiţer de Securitate.
[2] Notă dactilografiată.
[3] Este vorba despre “Gruia“ care acţiona în conformitate cu instructajul făcut de col. Tîrnoveanu, „în ziua de 8. III. a.c., cînd i s-a indicat concret linia de conduită şi problemele pe care să le stabilească în discuţia” cu obiectivul. (Cf. ACNSAS, I 210845, vol. 2, f. 148v.)
[4] Notă manuscrisă a unui ofiţer de securitate: “Gazda fratelui său TOTOK GUNTER”.
[5] Ceea ce nu au mai notat securiştii este faptul că Gunter Totok a speriat-o pe o securistă, care participa la operaţiunea de filaj, ieşind după un colţ, unde s-a ascuns, spunîndu-i „sărut mîna doamnă“. Imediat securista respectivă a fost retrasă din echipa de filaj, fiind înlocuită. Echipa era compusă din cel puţin 7 ofiţeri de Securitate.
***
(3)
[10 martie 1977. Telegrama şefului Securităţii din Timişoara, col. Aurelian Mortoiu, prin care solicită organelor de pază a frontierei controlul strict al unchiului lui William Totok şi al lui Anton Sterbling, fost membru al Grupului de Acţiune, persoane stabilite în R.F.G., în vizită în România.]

321 160 10.03.1977 12, 10 NOVAC PREDA 10.03.1977 12, 20 [1]
MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET [2]

INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ Exemplar unic
Nr. 1/ 0026131 din 10.03.1977
TELEGRAMĂ

Către,
MINISTERUL DE INTERNE
DIRECŢIA PENTRU PAŞAPOARTE, EVIDENŢA
STRĂINILOR ŞI CONTROL TRECERI
FRONTIERĂ
B U C U R E Ş T I
= = = = = = = = = =
Rugăm să dispuneţi de a ni se comunica intrarea în R.S. România şi destinaţia următorilor cetăţeni vest-germani: [3]
1.- Dr. TOTOK WILHELM – 3 HANNOVER 51 BUCHWEIZENFELD 8 – R. F. GERMANIA;
2.- STERBLING ANTON, născut la 12.04.1953 în Sînnicolaul Mare, fiul lui ANTON şi HERTA, cu domiciliul în R.F. GERMANIA .- [4]
Întrucît deţinem date că cei de mai sus intenţionează să scoată din ţară unele înscrisuri cu conţinut ostil statului nostru, redactate de TOTOK WILIAM din Comloşul Mare, Judeţul TIMIŞ, rugăm ca la ieşirea din ţară să li se efectueze un control minuţios pentru identificarea şi reţinerea materialelor.-

ŞEFUL SECURITĂŢII
Colonel,
(ss) MORTOIU AURELIAN
În ziua de 15. III. a.c. Direcţia pentru paşapoarte, respectiv [Mr. COJOCARU? {5} ] a comunicat că STERBLING ANTON s-a prezentat la ieşirea din ţară la P.C.T. F. NĂDLAC fiind împreună cu soţia şi călătorind cu autoturismul, dar la controlul efectuat nu s-au identificat nici un fel de materiale de natura celor semnalate de noi.
Pe timpul şederii în ţara noastră a locuit în oraşul Sînnicolaul Mare str. 6 martie la părinţi.
A intrat în ţară în ziua de 27.II. 1977.-

(ss) Lt. col N. Pădurariu
În ziua de 23. III. 1977 direcţia de paşapoarte ne-a comunicat că TOTOK WILIAM (sic!) a plecat din ţară prin P.C.T.F. CURTICI şi la controlul efectuat nu s-au identificat nici un fel de materiale sau înscrisuri. [6]
(ss) Lt. col N. Pădurariu
R.P.N.
D.M.G.
RD. 539/ 10.03.1977
Scrisă într-un ex.
ACNSAS, I, 210845, vol. 2, ff. 144-144v.

_________________
[1] Această menţiune manuscrisă se află deasupra documentului.

[2] Notă dactilografiată.
[3] Acţiunea a fost iniţiată în urma informaţiilor furnizate, în prealabil, de către “Gruia”.
[4] Notă manuscrisă mai jos a lt. col. N. Pădurariu: “Este plecat din ţară din iunie 1975”.
[5] Nume indescifrabil, probabil Cojocaru.
[6] Notă manuscrisă a lt. col. N. Pădurariu.
 
*** 
(4)

[5 iulie 1977. Răspunsul Securităţii privitor la scrisorile adresate forurilor de partid şi de stat, prin care William Totok a protestat împotriva încercărilor poliţiei secrete de a-l determina să părăsească România]

MINISTERUL DE INTERNE
Nr. 7702 din 05.07.1977
Către
TOTOK WILLIAM
Comuna Comloşu Mare 356 jud. Timiş

În scrisorile adresate C.C. al P.C.R. Bucureşti şi Comitetului Judeţean Timiş al P.C.R.;
Vă comunicăm că din verificările efectuate s-a stabilit că pentru faptele comise aţi fost sancţionat cu “mustrare cu avertisment” la 08.07.1976 de către Procuratura Militară Timişoara, iar părinţii au fost invitaţi la organele noastre în luna februarie 1977 nu pentru a li se sugera posibilitatea de a pleca definitiv din ţară ci li s-a adus la cunoştinţă faptele ce le-aţi comis punîndu-li-se în vedere responsabilităţile care le au ca părinţi în educarea copiilor.
De asemenea, manuscrisurile (sic) şi alte materiale ce au fost ridicate cu ocazia percheziţiei, în afara celor ce constituie corp delict în dosarul penal al cauzei în care aţi fost învinuit, v-au fost restituite, în prezent la organele noastre neexistând un alt pretins document.
În legătură cu exmatricularea din facultate urmează să vă adresaţi instituţiei de învăţământ competente.
Totodată vă recomandăm ca în viitor să dovediţi obiectivitate în petiţiile care le înaintaţi organelor de partid şi de stat.
Parafat
(ss) indescifrabil
Constrângerea memoriei, p. 89 




Erstellt: 9.3. 2010 - Aktualisiert: 20.3.2018 


                


Montag, März 01, 2010

Securitate vs. Charta 77


27.6.2010: aktualisert  - actualizat

Securitate vs. Charta 77


Am 27. Januar 1977 erhielt die Securitate einen langen Bericht bezüglich meiner politischen Absichten und meiner Haltung gegenüber der oppositionellen Bürgerrechtsbewegung aus der Tschechoslowakei, der Charta 77. Auszüge aus diesem Material sowie aus den danach von der Securitate erstellten analytischen Zusammenfassungen werden hier demnächst veröffentlicht. W.T.


Pe data de 27 ianuarie 1977 Securitatea a primit o lungă notă despre intenţiile mele politice şi reacţiile mele faţă de mişcarea iniţiată de criticii regimului din Cehoslovacia, reuniţi în cadrul mişcării opoziţioniste Charta 77. Fragmente din acest material cît şi din sintezele analitice ale Securităţii, redactate ulterior, urmează a fi postate aici. W.T.



(1)
[Februar 1977. Nichtdatierte Mitteilung der Securitate bezüglich der Reaktionen in Rumänien auf die Charta 77 aus der Tschechoslowakei]


[Februarie 1977. Notă nedatată a Securităţii privind reacţiile din România faţă de Charta 77 din Cehoslovacia]
Strict secret                                                                                                   Februarie 1977


Notă


Organele de securitate, intensificînd măsurile de cunoaştere a reacţiilor produse ca urmare a difuzării de către posturi de radio străine a unor ştiri privind Charta 77, au obţinut informaţii din care rezultă că acţiunea intelectualilor cehoslovaci este comentată în mod diferit de diverse categorii de cetăţeni români. Au fost obţinute informaţii din care rezultă că, în mod izolat şi diferenţiat, unele persoane şi-au manifestat adeziunea faţă de ideile Chartei 77.
Henri Wald, cercetător ştiinţific la Instititutul de etnologie şi dialectologie, Nicolae Tertulian, conferenţiar la Facultatea de Filolozofie a Unversităţii din Bucureşti şi soţia acestuia, Georgeta Horodincă, scriitoare, redactor la studioul Animafilm, au discutat despre posibilitatea solidarizării unor intelectuali români cu acţiunea din R.S. Cehoslovacă. Ei au făcut referiri la posibilitatea trimiterii unei scrisori pe adresa conducerii de partid şi de stat din ţara noastră, prin care să exprime acordul faţă de acţiunile grupului din Cehoslovacia, ori expedierea unei scrisori cu titlu particular dramaturgului Pavel Kouhout.
Criticul literar, Ovidiu Cotruş din Timişoara, membru al Uniunii Scriitorilor, legionar, fost condamnat, comentînd în mod elogios acţiunea protestatară a semnatarilor Chartei 77, a emis ideea că, pe fondul unor nemulţumiri, cadrele didatice ar trebui să întocmească un memoriu semnat de circa 2000 de persoane, care să fie trimis Organizaţiei Naţiunilor Unite. Despre posibilitatea redactării unui memoriu prin care să ceară respectarea libertăţilor de conştiinţă au mai discutat foştii preoţi greco-catolici Gheorghe Coman şi Dumitru Pop din Satu Mare. Aceştia consideră că trebuie să se solicite, între altele, reînfiinţarea bisericii greco-catolice.
Totok William, poet de naţionalitate germană din Timişoara, elogiind atitudinea dizidenţilor, a emis ideea iniţierii şi la noi în ţară a unor acţiuni similare, afirmînd că el este preocupat de trimiterea unui material protestatar care să fie publicat în presa din R.F. Germania. [subl. n.]
Unii intelectuali de naţionalitate maghiară din municipiul Cluj-Napoca, printre care Salamon Laszlo, poet pensionar, Demeter Deszö, pensionar, fost director adjunct la Teatrul maghiar de stat, şi Toth Sandor, filosof, conferenţiar la catedra de filosofie şi sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai, în comentariile lor au aprobat acţiunea celor 34 de intelectuali din R.P. Ungară, care au semnat o declaraţie de solidaritate cu autorii Chartei 77, apreciind-o ca „un act de curaj, dar posibil numai într-o ţară în care exprimarea este liberă atît în presă cît şi în artă". Recent a sosit la Cluj-Napoca Tordai Zador, filosof maghiar, vizitator frecvent al ţării noastre, care pretinde a fi unul din cei 34 de semnatari ai declaraţiei de solidaritate cu Charta 77. La redacţiile revistei Utunk şi Korunk şi în discuţiile purtate cu mai mulţi intelectuali de naţionalitate maghiară, a prezentat poziţia semnatarilor Chartei 77, afirmînd că pînă în prezent nu a suportat nici un fel de de repercusiuni. Cele relatate de Tordai Zador nu au găsit audienţă la interlocutori, unii dintre aceştia dezaprobînd „acţiunea de solidaritate", considerînd-o fără rost şi riscantă. Publicistul pensionar Balogh Edgar a afirmat că el, „ca adept al U.R.S.S. şi al lui Gustav Husak, condamnă acţiunile intelectualilor cehoslovaci şi ale grupurilor de la Budapesta şi pentru substratul lor antisovietic". În alte comentarii, acţiunea celor 34 a fost calificată drept „o mare greşeală, pentru faptul că s-au amestecat în treburile interne ale unui stat vecin, dovedind astfel că nu au învăţat nimic din evenimentele anului 1956".
Scrisoarea lui Paul Goma, membru al Uniunii Sriitorilor, de solidarizare cu acţiunea semnatarilor Chartei 77, transmisă de postul de radio Europa liberă, este considerată de majoritatea celor ce au luat cunoştinţă despre ea ca „o faptă fără semnificaţie".
În rîndul unor reprezentanţi cehi acreditaţi la Bucureşti se fac tot mai frecvent referiri la Charta 77 şi se apreciază că, datorită acestei acţiuni, în R.S. Cehoslovacă s-a creat din nou o atmosferă încordată, care ar putea să provoace „noi necazuri". Diplomaţii cehi sunt preocupaţi să afle dacă cetăţenii români se manifestă în favoarea grupului de dizidenţi, iar faţă de persoanele cu care vin în contact combat acţiunile semnatarilor Chartei 77.
Organele de securitate întreprind în continuare măsuri pentru cunoaşterea stării de spirit, în scopul prevenirii eventualelor acţiuni ostile ori de natură a leza interesele R.S. România.


ASRI, Fond documentar [D], 11190, vol. 17, ff. 109-110
***
(2)
[5 aprilie 1977. Notă a Securităţii privind intenţiile politice şi literare ale lui William Totok]

NOTĂ
05.04.1977
privind pe TOTOK WILIAM din Comloşul Mare
TOTOK WILIAM este născut la data de 21 aprilie 1951 în Comloşul Mare, fiul lui Mihai şi Ana, de naţionalitate germană, cetăţenie română, fost student în anul III al facultăţii de filologie – secţia germană din Timişoara, exclus U.T.C. neîncadrat în cîmpul muncii, cu domiciliul în Comloşul Mare nr. 356.-
În anul 1969 TOTOK WILIAM a fost pus în discuţia organizaţiei U.T.C. şi exclus pentru faptul că a redactat şi expediat postulul de radio “Europa Liberă” 2 scrisori în care a denigrat şi calomniat tineretul din ţara noastră.
În perioada 1973-1975 a redactat şi prezentat în faţa altor tineri cît şi spre publicare mai multe poezii cu tematică social-politică dar sub formă interpretativă cu conţinut duşmănos şi tendenţios la adresa orînduirii socialiste din ţara noastră şi a conducerii superioare de partid şi de stat.-
Scrieri cu un asemenea conţinut au fost identificate şi ridicate de la domiciliul său, inclusiv cartea cu caracter fascist “MEIN KAMPF”.-
Pe baza datelor existente, la 29 sept. 1975 a fost începută urmărirea penală, documentîndu-se prin probe activitatea sa ostilă iar la 8.XI.1975 procuratura militară Timişoara a dispus arestarea preventivă.-
A fost arestat preventiv pînă la 29.VI.1976 cînd Procuratura Generală a dispus punerea în libertate prin aplicarea art. 18, al. 1 cod penal, fiind sancţionat cu “MUSTRARE cu AVERTISMENT” pentru săvîrşirea infracţiunii de "propagandă împotriva orînduirii statului".-
Înainte de punerea în libertate cît şi după punerea în libertate pe baza unor date şi informaţii trimise în străinătate de către TOTOK, postul de radio “Europa Liberă” alte posturi de radio cît şi unele publicaţii occidentale au dus acţiuni denigratoare şi calomnioase la adresa statului român.-
TOTOK WILIAM întreţine relaţii cu alţi tineri de naţionalitate germană, cunoscuţi cu poziţie ostilă ca: ORTINAU GERHARD, WAGNER RICHARD din Timişoara, KOLF BERND din Braşov şi cu elemente din R. F. Germania.-
Nu s-a încadrat în producţie şi din datele pe care le deţinem rezultă că redactează unele scrieri cu conţinut ostil pe care intenţionează să le scoată în occident prin intermediul ambasadei R. F. Germania sau pe alte căi, urmărind prin aceasta, după afirmaţiile sale, să denatureze realităţile din ţara noastră în preajma conferinţei de la Belgrad.-
Se declară adept al concepţiilor lui PAUL GOMA, dar pînă în prezent nu a întreprins nici o acţiune în sprijinul acestuia.-
Pentru activitatea sa este lucrat în dosar de urmărire informativ.-
ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 154-154v.