Freitag, September 24, 2010

Securitate & „Voicu”




Im Archiv der CNSAS konnten neue Dokumente eingesehen werden, die nun wesentlich zur Klärung der Vorkommnisse aus dem Jahr 1982  beitragen. Über die Schlüsselrolle von „Voicu" im Zusammenhang mit dieser Affäre sind inzwischen mehrere Beiträge erschienen [Herbstritt, Georg: "Doppelt überwacht. Rumäniendeutsche Schriftsteller 1982 in den Akten der Stasi und der Securitate", in: Horch und Guck, 17.Jg., Heft 62, 4, 2008, S. 50-53. Herbstritt, Georg /Totok, William: „Dublă supraveghere. Scriitori germani în documente ale Stasi şi ale Securităţii", în: Timpul, anul X, nr. 11(131), noiembrie 2009, pp. 12-15 und in: Caietele CNSAS, anul II, Nr. 1(3), 2009, pp. 149-167. Siehe auch: Totok, William: „Zwanzig Jahre lang im Visier der Securitate. Skizzenhafter Überblick", in: Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, 21. Jg., Nr. 2, 2009, S. 98-117 und Herbstritt, Georg: "Doppelt überwacht. Temeswarer Schriftsteller 1982 in den Akten der Stasi und der Securitate", Externer Link: Kulturraum Banat - Nach 1945, Securitate-Akten, http://www.kulturraum-banat.de/].

Nachtrag: Sonja Weiher, „Ich habe ihm geglaubt“. Frankenthaler Bronzebildhauer Erich Sauer sieht trotz Spitzel-Vorwürfen gegen Autor Franz Thomas Schleich weiterhin keinen Grund, Bildband neu aufzulegen, in: Die Rheinpfalz, 26. 1. 2018. 

Veröffentlicht wurden auch einige Dokumente auf diesem Blog, aus denen die Rolle „Voicus" als aktiver Unterstützer der Geheimpolizei deutlich hervorgeht:

Operationen der Securitate. 1974, 1981, 1984, 10.08. 2009, http://halbjahresschrift.blogspot.com/2009/08/operationen-der-securitate-1974-1981_10.html

Securitate-Tandem: "Voicu" - "Eva", 31.12. 2009 http://halbjahresschrift.blogspot.com/2009/11/securitate-tandem-voicu-eva.html
Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller: Schriftsteller Franz Th. Schleich hat mich bei der Securitate denunziert, 11.01. 2010, http://halbjahresschrift.blogspot.com/2010/01/literaturnobelpreistragerin-herta.html
Schleich hat noch nie etwas von "Voicu" gehört, 14.01.2010, http://halbjahresschrift.blogspot.com/2010/01/schleich-hat-noch-nie-etwas-von-voicu.html
Pietätlosigkeit der Securitate-Mitarbeiter. Schleich und Ternovits verunglimpfen den verstorbenen Dichter Franz Grass (1953-1975), 17.01.2010 http://halbjahresschrift.blogspot.com/2010/01/pietatlosigkeit-der-securitate.html
Securitatebericht von Franz Schleich - 1977, 18.01.2010, http://halbjahresschrift.blogspot.com/2010/01/securitatebericht-von-franz-schleich.html
1982. Eine Securitateanalyse - O analiză a Securităţii, 21.01. 2010, http://halbjahresschrift.blogspot.com/2010/01/eine-securitateanalyse-1982.html
Die Securitate sammelt relevantes Material, 23.01. 2010, http://halbjahresschrift.blogspot.com/2010/01/die-securitate-sammelt-relevante.html
"Gruia" und "Voicu": Securitate-Entlohnung für Mitarbeit, 11.04.2010, http://halbjahresschrift.blogspot.com/2010/04/gruia-und-voicu-securitate-entlohnung_11.html

Die Veröffentlichung der Dokumente wird hier fortgesetzt.

W. T.
***



[8. Dezember 1981. „Voicu” berichtet über einen Besuch in der Wohnung von William Totok, in Triebswetter, wo er als Lehrer arbeitete und erwähnt dabei das an der Wand angebrachte Bild von Lech Wałęsa, neben dem sich sozusagen als Kontrast das Viergestirn der 50-er Jahre befand; gleichzeitig berichtet er über dessen Absicht, eine Liste mit den entlassenen Lehrkräften aufzustellen, um sie in den Westen zu schicken]

[8 decembrie 1981. „Voicu” relatează despre o vizită la domiciliul lui William Totok, din Tomnatic, unde acesta era profesor, anunţînd Securitatea că a expus în camera sa o poză a lui Lech Wałęsa şi că intenţionează să întocmească o listă cu numele cadrelor didactice date afară din învăţămînt pentru că au solicitat plecarea din ţară, listă care urmează a fi trimisă în Occident]  

Nr. X/1A/PN/ 0099/ 8.XII.981[1]

Primeşte: Lt.col. PĂDURARIU

SURSA: „VOICU”

Notă

În legătură cu William Totok sursa vă informează:

Sursa l-a vizitat pe Totok la 29. 11. 81 ora 16,00 la locuinţa acestuia la Tomnatic.

Pe pereţii camerei sînt o serie de poze ale lui Lech Walessa(!) (conducătorul „Solidarităţii” poloneze), Marx, Engels, Lenin, Stalin, Hesse (scriitor german) şi un mare poster „Deutschland”, probabil primit de la Krefeld (lector din RFG la Univ. din Timişoara).

Sursa l-a întrebat cum ar putea trimite poezii în RFG, fără a fi interceptate de „Securitatea”. Totok: „Prin Ambasada RFG la Bucureşti nu mai merge – ca pe vremuri aşa am trimis documente la Le Monde[2] etc. Dar există un tip la Centrul Cultural RFG din Bucureşti, cu numele de Martin, care aranjează aşa ceva. Este însă greu să ajungi la el, dacă nu îl cunoşti şi te duci aşa la el, poate crede că este o provocare! Dar cîteva poezii se pot ascunde şi într-o maşină.

Apoi Totok a întrebat pe sursă, dacă nu vrea să întreprindă ceva cu lista cadrelor didactice daţi (!) recent afară, fiindcă au depus cerere de plecare definitivă din ţară. Sursa: „Poate că da, dar nu ştiu cui să trimită. Totok: „Neapărat ar trebui trimis (!) o listă, cu numele acestora la amnesti (!) international, Spiegel, dpa (Deutsche Presseagentur). Lista ar trebui să ajungă la SCHLESAK (plecat din România cu ani în urmă) care în mod sigur ar trimite lista unde trebuie”. Adresa lui Schlesak sursa deocamdată n-a primit-o. Totok a promis însă, că i-o va da.

Între timp sursa a aflat că Totok a mers la Bucureşti pt. a-şi aranja transferul din învăţămînt la ziarul NBZ. Rezultatul exact nu cunoaşte.

Timişoara, 5. Dec. 1981

(ss) Voicu

Observaţii:

TOTOK WILIAM este lucrat în D.U.I. pentru poziţie ostilă şi în prezent are poziţii instigatoare.

- din relatările sursei TOTOK WILIAM are acceptat transferul din partea redacţiei „NEUE BANATER ZEITUNG” – avînd comunicare scrisă, în prezent insistă să i se aprobe plecarea de la Ministerul Învăţămîntului şi Inspectoratul Şcolar.

SARCINI

- să continuie relaţii apropiate cu TOTOK W. stabilind date privind caracterul relaţiilor sale cu lectorul R. F. G. pe nume KREFELD.

Deasemeni să discute asupra lucrărilor pe care intenţionează să le prezinte în cadrul cenaclului cu ocazia şedinţei din 17. XII. 981.

MĂSURI

- Propun să se revină la organele P.C.R. în legătură cu angajarea lui TOTOK la redacţie.

- Contactarea lui TOTOK W. cu care ocazie să i se atragă atenţia asupra poziţiei sale, îndeosebi asupra motivului pentru care păstrează în camera poza lui WALESA -  de întrebat [? cuvînt greu descifrabil – W.T.] dacă trebuie leg. de această fotografie.

(ss) indescifrabil [lt. col. Pădurariu]

 

ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 243- 243v.

 



[1] Notă manuscrisă.

[2] O aserţiune a lui “Voicu”, inventată.

#

[9. März 1982. Begleitschreiben der Temeswarer Securitate]


[9 martie 1982. Scrisoarea însoţitoare a Securităţii din Timişoara]


ACNSAS, D 013381, vol 25, Bl. 3

[5. März 1982. Die Temeswarer Securitate schickt an die Hauptabteilung 1 in Bukarest einige Auszüge aus dem unfertigen Typoskript von William Totok, „Projekt für eine intellektuelle Extermination”, das als „äußerst feindselig unserer Gesellschaft gegenüber” eingestuft wird und das von „Voicu” im Geheimen fotografiert und danach für die Geheimpolizei übersetzt wurde]


[5 martie 1982. Securitatea din Timişoara trimite Direcţiei 1 din Bucureşti cîteva fragmente din scrierea dactilografiată neterminată a lui William Totok, „Proiect pentru o exterminare intelectuală”, avînd în opinia poliţiei secrete un „caracter deosebit de ostil la adresa orînduirii noastre”, fotografiată în secret şi apoi tradusă de către „Voicu”]

INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ - STRICT SECRET[1] -
AL MINISTERULUI DE INTERNE Exemplar nr. 1
Nr. I/A/P.N/0030918
Din 05.03.1982
Către[2],
MINISTERUL DE INTERNE
- Direcţia I- Serviciul II-
BUCUREŞTI
La data de 14.11.1974 s-a deschis dosar de urmărire informativă asupra numitului TOTOK WILIAM născut la 21.04.1951 în Comloşul Mare, fiul lui Mihai şi Ana, de naţionalitate germană catăţenie română, absolvent al Facultăţii de filologie promoţia 1979, de profesie profesor, cu serviciul la redacţia ziarului de limba germană „NEUE BANATER ZEITUNG” din Timişoara în calitate de redactor, cu domiciliul stabil în comuna Comloşul Mare nr. 356 judeţul Timiş.-
TOTOK WILIAM are preocupări literare redactînd şi publicînd poezii şi proză şi face parte din cenaclul literar de limba germană „ADAM MÜLLER GUTTENBRUN” în care deţine şi funcţia de casier.
Baza deschiderii dosarului de urmărire informativă a constat în informaţii din care rezultă că TOTOK WILIAM redactează şi încearcă să publice sau să prezinte în cercul unor tineri poezii cu caracter tendenţios orînduirii sociale şi de stat din ţara noastră.-
În anul 1969 în timp ce TOTOK WILIAM îşi satisfăcea stagiul militar a fost pus în discuţia organizaţiei U.T.C şi exclus întrucît s-a adresat cu 2 scrisori postului de radio „Europa Liberă” prin care a denigrat şi calomniat situaţia tineretului din România.-
La data de 29 septembrie 1975, în baza datelor şi probelor ce se deţineau, procuratura militară din Timişoara a dispus începerea urmăririi penale asupra lui TOTOK WILIAM pentru săvîrşirea infracţiunii de propagandă împotriva orînduirii socialiste.-
În cadrul urmăririi penale s-au obţinut dovezi temeinice –expertize literare şi declaraţii de la mai mulţi martori – care au documentat că TOTOK WILIAM a redactat şi prezentat în cercul de tineri intitulat „ACKTIONS GRUPPE BANAT” („GRUPA DE ACŢIUNE BANAT”) mai multe poezii cu conţinut duşmănos prin care a căutat să cultive neîncrederea faţă de conducerea statului nostru şi faţă de legi, să susţină ideea că în România ar fi îngrădite libertăţile spirituale şi de exprimare ale persoanei, că viaţa tineretului studios ar fi insuportabilă şi alte concepţii cu caracter ostil orînduirii noastre.-
Pe baza probelor ce se deţineau, la 18.11.1975 procuratura militară a dispus arestarea preventivă şi depunerea la Penitenciarul Timişoara a lui TOTOK WILIAM iar la 10.12.1975, în urma terminării cercetărilor, dosarul penal a fost înaintat procuraturii.-
Măsurile luate asupra lui TOTOK WILIAM au fost confirmate de către Procuratura generală, inclusiv arestarea sa preventivă pînă la 30.06.1976, dată la care prin ordinul nr. 7472 a dispus aplicarea articolului 181 Cod penal şi anume sancţionarea cu „MUSTRARE CU AVERTISMENT” reţinîndu-i-se săvîrşirea infracţiunii de „PROPAGANDĂ ÎMPOTRIVA ORÎNDUIRII SOCIALISTE”.-
După punerea în libertate s-a confirmat urmărirea informativă a lui TOTOK WILIAM, obţinîndu-se informaţii din care rezultă următoarele:
- participă la activitatea literară, dar fără a prezenta public lucrări cu caracter tendenţios sau ostil;
- întreţine legături apropiate cu elemente cunoscute cu poziţie ostilă cum sînt: WAGNER RICHARD, HERTA MÜLLER, SAMSON HORST, CSEYKA GERHARD şi alţii;
- a intrat în legătură cu lectorul R.F.Germaniei din cadrul Universităţii Timişoara pe nume KREFELD THOMAS cu care menţine relaţii apropiate şi face schimb de reviste şi alte materiale;
- faţă de legătura sa DOINA PAŞCA profesoară în Tîrgu Mureş, a descris în mod tendenţios activităţile culturale şi situaţia economică din localitatea TOMNATIC;[3]
- a afirmat că nu va pleca din România pînă cînd nu va arăta românilor de ce este el în stare;[4]
- este nemulţumit de modul în care i se publică lucrările sale literare;
- prin Sursa „VOICU” s-a ajuns în posesia unui manuscris redactat de TOTOK WILIAM intitulat „PROIECT PENTRU O EXTERMINARE INTELECTUALĂ”.-
Lucrarea care conţine un număr de 71 de pagini a fost fotocopiată de noi şi tradusă de sursă, rezultînd că are un caracter deosebit de ostil la adresa orînduirii noastre.-
Manuscrisul a fost lăsat temporar la sursa noastră împreună cu alte materiale, fără a-i fi prezentat sau a-i vorbi despre el, iar din 13.01.a.c. a fost ridicat şi dus la domiciliul legăturii sale SAMSON HORST din Timişoara.
Nu deţinem informaţii din care să rezulte că manuscrisul a fost prezentat sau consultat de alte persoane din cercul de relaţii ale lui TOTOK WILIAM.-
Lucrarea lui TOTOK WILIAM este structurată pe 10 capitole dactilografiate, dar neterminată iar printre altele are şi următoarele capitole:
- ORWELISMUL românesc;
- Periculozitatea literaturii;
- Un proces politic....
Redăm în continuare unele părţi din conţinutul manuscrisului susmenţionat:
1.- „ORWELISMUL” românesc
„Lenin a stabilit corect, cînd a spus că statul este „un aparat de represiune”. Caracterul său represiv împotriva supuşilor săi, independent de coloratura sa politică, nici în prezent n-a abolit. Un „stat LEVIATHAN”, un stat care se amestecă pînă în lucrurile cele mai intime a cetăţenilor săi, descrie G. ORWELL în romanul său „1984” .... dar nu despre asta este vorba aici, ci despre „starea orwelică” în România. Această stare a devenit o realitate. Întîmplările mele sînt ilustraţii reale la „ORWELISMUL” românesc.-
Republica Socialistă România, aşa se spune, ar fi o ţară socialistă.....
Statul românesc se compune ca şi alte state dintr-o mulţime de indivizi, sînt cele 22 milioane de cetăţeni... Ei trăiesc, dar cum trăiesc? Această viaţă este cumva de trăit? Această viaţă asigură într-adevăr dezvoltarea multilaterală? Există în ţara asta şi nemulţumire? (În ziare găseşti numai oameni zîmbind. Plîns nu există aici?)......
Din păcate cetăţeanul acestei ţări plînge mult, prea des. Această situaţie este ţinută în secret şi nu este dorită. Mai bine zis, cauzele sînt lăsate în umbră.... Cetăţeanul între timp a învăţat unde şi cînd are voie să zîmbească sau să rîdă. Fiecare ştie cînd trebuie să iasă în stradă şi să strige ovaţii. Fiecare ştie cît trebuie să bată din palme.-
Dacă deschizi ziarele sau televizorul vezi rîzînd şi bătînd din palme, cu gurile larg deschise, strigînd în vînt, ceea ce li s-a spus.... şi prin cărţi există numai figuri vesele.-
Această pseudorealitate nu este altceva decît o propagandă falsă. Cetăţeanul acestei ţări nu este atît de fericit cum apare în ziare.... Crede în fericirea celorlalţi. Poate prin veselia altora şi el va fi fericit. Pînă atunci este fericit la vederea fericirii altora. Cetăţeanul acestei ţări a învăţat demult tăcerea, mai bine decît orice altceva. El ştie ce are voie să spună şi ce nu......
Intelectualul zice, libertatea este necesitatea înţeleasă ..... El este destul de viclean, să treacă cu vederea despre adevăratul sens al propoziţiei. (Libertatea este necesitatea impusă, aşa, este corect!) Şi el a învăţat bine să tacă. Vai de cel care a uitat. Nu există nici-o putere care poate să-i scoată din mîinile securităţii. Această organizaţie, asta o ştie fiecare, este apărătorul libertăţii şi democraţiei. Muncitorul, ţăranul şi intelectualul ştiu asta şi de frică ei tac..... Partidul gîndeşte, munceşte şi vorbeşte pentru ei şi nu numai pentru ei, ci şi pentru acei care nu sînt membri. Cine şi-a însuşit strategia şi tactica acestui partid, este cu siguranţă împotriva duşmanului de clasă. Cine însă este acest „duşman de clasă” nu prea se ştie exact....
Prin naţionalizarea mijloacelor de producţie au fost create premizele unei noi societăţi. Revoluţia socialistă – dacă poate fi denumită aşa – în ţara noastră a fost victorioasă datorită unei conjuncturi.-
(În continuare descrie în mod denaturat şi de pe poziţii ostile rolul Partidului Comunist Român şi evenimentele care au avut loc pînă în 1948) pag. 3-4-5.-
După abolirea tuturor partidelor drumul pentru dictatura unui singur partid era liber. Prin dispariţia opoziţiei a dispărut şi democraţia. În locul unei adevărate democraţii comuniste a apărut „o democraţie de partid” absolută. Dictatura proletariatului a devenit o simplă caricatură a unei dictaturi monarhice. Idealurile comunismului şi a proletariatului au fost în total trădate de către monarhul din vîrful partidului (pag. 5 ultimul aliniat).-
Conducătorul absolut a concentrat toată puterea în mîinile sale..... Proletariatul românesc, ignoranţa proprie i-a dat o lecţie mult mai cu cruzime, ca „lecţia” în ţările socialiste învecinate. Urmările devastatoare probabil nu vor putea fi lichidate niciodată... Centralismul excesiv se simte pînă în domeniile cele mai intime ale cetăţeanului. Fiecare devine tiran, îşi terorizează subalternii conform şefului.....
Prin asta balcanismul tradiţional primeşte o înfăţişare socialistă. (Aceasta este numai o formă a balcanismului. Din această cauză se vorbeşte de multe ori de socialismul balcanic românesc care aduce numai nenorociri. O componentă principală a socialismului balcanic este corupţia. Cu nici o lege nu poţi s-o ataci .................................. -.
O revoluţie ca de exemplu în 1953 în R.D.Germană, în 1956 în Ungaria sau în 1970, 1976, 1980 în Polonia este în România datorită constelaţiei actuale de neconceput (pag.6 ultimul aliniat) ...........................
Cum se vede statul însuşi, aşa se vede şi fiecare cetăţean; se vede numai pe el. Această atitudine faţă de sine ascunde propriile contradicţii. Adevărul este declarat ca minciună şi invers, minciuna este stilizată de adevăr. Pe scurt: nimic nu mai este în ordine. Totul a pierdut din credibilitate.......
Supusul trebuie să fie însă de acord cu atitudinea şefului său. Totuşi nu este posibil să ţii 22 milioane îngenuncheaţi.
I se serveşte acum naţionalismul cel mai cald. Această mîncare din totdeauna a făcut să adoarmă toate spiritele naive şi lasă să uite adevărul. Naţionalismul era întotdeauna arma cea mai bună pentru a orbi şi prosti lumea. Noul naţionalism în România foloseşte următoarea tactică pentru a supravieţui: a) Statul devine o ţintă prin sine ca să poată exista. b) Naţionalismul (gurile rele vorbesc de fascism), constă în accentuarea peste măsură a istoriei naţionale şi tradiţiilor naţionale ........ pe scurt tot arsenalul unei istorii prăfuite este folosit pentru ridicarea conştiinţei istorice..........
c) Neamestecul în treburile interne foloseşte într-adevăr pentru a acoperi nelegiuirile interne. Este vorba imediat de amestec, mai ales dacă apare problema umanitară.-
Despotismul actual este posibil numai printr-o monarhie ascunsă. Cetăţeanul de rînd nu ştie, ce de nelegiuiri se fac (pag.7)...........................
Probleme interne – mă refer în primul rînd la cele critice la adresa regimului, a celor numiţi dizidenţi (de fapt în cazul României nu se poate vorbi de aşa ceva, securitatea face aici treabă bună) înainte de a ajunge la aşa ceva, vin represalii, care însă ar putea fi cunoscute în străinătate – (pag. 8 ultimul aliniat).-
......................................................
O democraţie adevărată nu se bazează niciodată pe puterea unui singur partid. De aceea orice opoziţie trebuie să fie gata să înfrunte agresivitatea ideologică a partidului. O renaştere a comunismului adevărat a devenit foarte necesară, fiindcă ideologia marxistă a devenit o religie de stat – (pag. 9, aliniatul 1) ......................................
.......................................................
2.- PERICULOZITATEA LITERATURII (pag.11)
Dacă 2 oameni stau împreună, în ţara asta se crede că este un complot. Şi mai ales dacă sînt mai mulţi şi chiar dintre aceştia care nu cunosc o altă temă de divertisment decît probleme ale marxismului. „Membrii grupei de acţiune” de mult au fost obiectul supravegherii din partea organelor de securitate................................
Reacţiile „Primăverii de la PRAGA” erau simţite şi în şcoala noastră. Perioada scurtă de liberalizare a creat noi impulsuri... „criza de hîrtie” în anii următori ducea la limitarea tuturor periodicelor din România. „Mica revoluţie culturală” începea să se cristalizeze....
Noi ne-am hotărît să mergem pe drumul literaturii. A unei literaturi care în primul rînd să se ocupe de problemele de la noi...................................
Populaţia germană din România pătimi însă mai departe sub coşmarul fascismului, adică a recentului trecut. Represaliile care au urmat (ducerea în Uniunea Sovietică pentru reconstrucţie ca şi deportarea în Bărăgan) au contribuit la intensificarea frustrării minorităţii germane ...........
Această populaţie care înainte de război se ocupa mai mult de agricultură, astăzi nu mai posedă mijloace de producţie. Colectivizarea forţată a rupt legătura acestui popor de ţărani de ţara lor. Cei 80.000 de ţărani arestaţi şi deportaţi, care s-au opus colectivizării, vreau să amintesc numai (pag.12)..............................................
Şi totuşi o parte din populaţie s-a integrat în noua realitate. Partea cealaltă – şi aceasta este cea mai mare – visează la emigrare. Astfel, pentru un scriitor este deosebit de greu să se adreseze unor oameni care faţă de tot ceea ce se întîmplă sînt neîncrezători. Dacă aceşti scriitori mai declară că sînt şi marxişti, atunci această populaţie nu mai ascultă deloc. Scurtcircuitul ideologic în conştiinţa lor este perfect. Marxismul şi comunismul este la ei identic cu atrocităţile stalinismului, la care au fost expuşi. Situaţia este de disperare. Literaţii ar trebui să fie exponenţii cititorilor .................................
.................................................
Greşelile făcute numai foarte greu pot fi radiate. Noi scriitorii de „stînga” nu ne-am lăsat însă învinşi. Elemente ale unei literaturi cu orientare marxistă, libere de schematism, apar deja în anii 1960 în textele lui ANEMONE LATZINA. (Ea nu degeaba este denumită o precursoare a grupei de acţiune). Dintr-o poziţie cu totul nouă faţă de realitatea socială au apărut şi atitudinile social-critice (pag.13).-
............................................................
În 1970 mai puteai să scrii astfel. Mai puteai să spui pe alocuri lucrurilor pe nume, deşi ascuns, fiindcă cenzura exista întotdeauna .............. Înaripaţi de un astfel de elan, a început să creăm texte......................
Numai prin publicarea renumitelor „TEZE DIN IULIE” cu care începea mica revoluţie culturală, cenzura deveni mai rigidă. Sfîrşitul acestei revoluţii culturale în 1976 – punctul culminant. Congresul pentru educaţia politică şi cultura socialistă – este egal cu îngroparea adevăratei arte .......
Printr-o izolare forţată a angajaţilor (prin interzicerea de publicare, închisoare şi alte şicane) ei nu mai au posibilitatea de a se desfăşura cultural. (pag.14). „Minirevoluţia culturală” a reuşit datorită organelor de securitate.
............................................................
În 1973 vremea de dezgheţ nu mai continua. Unii scriitori români [care] încercau să se opună noii linii (A JEBELEANU M. SORESCU ş.a.) au fost reduşi la tăcere. În acest timp parcurs, noi toţi ne-am publicat textele-
............................................................
Aşadar membrii grupului de acţiune, a cărui activitate a fost din ce în ce mai mult supravegheată, n-au putut fi încă închişi.”-
............................................................
În continuare în pag. 17-21 sînt redate unele activităţi ale cercului intitulat „ACKTIONS GRUPPE BANAT” („GRUPA DE ACŢIUNE BANAT”) inclusiv explicaţii asupra unor poezii apreciate de organele noastre în acea perioadă cu conţinut ostil.-
Apoi TOTOK WILIAM se referă la măsurile luate împotriva lui şi a fratelui său în cadrul urmăririi şi cercetării penale (pag. 21-63), iar în continuare reproduce o parte din poeziile care au făcut obiectul dosarului său penal.-
Spre final la pag. 69 TOTOK arată printre altele: „Parafrazînd pe MARX, vreau să spun, că adevărurile dominatoare unui timp sînt de obicei adevărurile clasei dominante. Poliţia secretă sau securitatea statului sau gestapoul sau orice nume ar avea, nu sînt altceva decît braţul prelungit al celor puternici, ei sînt executanţii ordinelor, ca să intimideze poporul neştiutor în numele căruia ei activează, pentru a apăra interesele, însă interesele care nu sînt ale maselor. Fiindcă niciodată poporul nu a fost împotriva sa.”-..........................
Avînd în vedere antecedentele lui TOTOK WILIAM faptul că pentru unele activităţi de aceiaşi natură în 1976 a fost sancţionat penal, iar materialul prezent are un conţinut profund ostil, redactat în scop de difuzare, propunem luarea următoarelor măsuri:
1.- Continuarea măsurilor de cunoaştere a activităţii lui TOTOK WILIAM şi a legăturilor sale, identificarea celor care au cunoştinţă de conţinutul materialelor ostile şi stabilirea persoanelor care pot fi audiate ca martori.-
2.- În baza unor măsuri combinative care să ducă la conspirarea sursei, se va efectua percheziţie la domiciliul şi la reşedinţa lui TOTOK WILIAM, sau eventual la una din legăturile sale, unde se află manuscrisul ostil cît şi alte materiale cu astfel de conţinut.-
ŞEFUL SECURITĂŢII,
(parafat) (ss) Colonel MORTOIU AURELIAN
ŞEFUL SERVICIULUI I/A
Lt. colonel, (ss) IANCULESCU ANTONIE

ACNSAS, D 013381, vol. 25, ff. 6-9v.
________________________
[1] Notă dactilografiată.
[2] Notă manuscrisă a unui ofiţer de securitate, scrisă cu cerneală albastră în dreapta documentului: “La Tov. Col. [indescifrabil] urgent părerea” (ss) [indescifrabil].
[3] Informaţia provine dintr-o scrisoare citită de către serviciul „S“ al Securităţii pe data de 24. 05. 1980. Fragmente din scrisoare au fost selectate pentru D.U.I. „Interpretul“ (cf. ACNSAS, I 210845, vol. 4, ff. 134-134v).

[4] Afirmaţia insinuantă, preluată de „Voicu“ de la o terţă persoană, apare în numeroase analize ale Securităţii. (cf. Nota lui Voicu din 29.9. 1981, id., vol. 2, ff. 237-2379v).
***

[9. März 1982. Begleitschreiben der Temeswarer Securitateleitung an die Hauptabteilung 1 in Bukarest, das ein Szenario enthält und Auszüge aus dem Manuskript von William Totok, „Projekt für eine intellektuelle Exterminierung", die von „Voicu" ins Rumänische übersetzt wurden]

[9 martie 1982. Scrisoare a conducerii Securităţii din Timişoara către Direcţia I din Bucureşti însoţită de un scenariu şi fragmente traduse de către „Voicu" din manuscrisul lui William Totok, „Proiect pentru o exterminare intelectuală"]



INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ              STRICT SECRET[1]
AL MINISTERULUI DE INTERNE                Ex. nr. 1
- SERVICIUL I/A -
Nr. I/A/P.N/0030918/9.III.1982



Către,
MINISTERUL DE INTERNE
DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI
- DIRECŢIA I-a -
BUCUREŞTI
- SERVICIUL II -

Urmare raportului nostru I/A/P.N/0030918 din 5.03.1982, alăturat vă înaintăm planul privind modul de acţiune în cazul numitului TOTOK WILIAM lucrat în D.U.I. şi aflat sub controlul Dv.



ŞEFUL SECURITĂŢII,
Colonel,                             ŞEFUL SERVICIULUI I/A
(ss) MORTOIU AURELIAN                Lt. col

                                           (ss) IANCULESCU ANTONIE
R.P.N.
D.M.G.
RD.225/09.03.1982/2 ex.
ACNSAS, D 013381, vol. 25, f. 3



[9. März 1982. Die Securitate entwickelt ein Szenario, um in den Besitz des Manuskripts von William Totok „Projekt für eine intellektuelle Exterminierung" zu gelangen, das vorher bereits von „Voicu" heimlich fotografiert worden war]

[9 martie 1982. Securitatea pune la punct un scenariu rafinat pentru a ajunge în posesia manuscrisului lui William Totok, „Proiect pentru o exterminare intelectuală", fotografiat în prealabil de către „Voicu"]



INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ            - STRICT SECRET[2] -
AL MINISTERULUI DE INTERNE                Exemplar nr. 1
- SERVICIUL I/A -
9 martie 1982



SE APROBĂ(ss) Col. [indescifrabil][3]


PLAN
cu măsurile combinative ce vor
fi luate pentru ridicarea
materialului cu conţinut ostil
care aparţine numitului TOTOK
WILIAM, lucrat în dosar de
urmărire informativă.

TOTOK WILIAM este lucrat în dosar de urmărire informativă pentru preocupări de a redacta şi răspîndi scrieri cu conţinut ostil statului nostru.

În cursul lunii noiembrie 1981 sursa noastră „VOICU" a fost solicitată de TOTOK WILIAM să-i transporte din Tomnatic la Timişoara o cutie cu unele obiecte personale şi care să o păstreze pînă va veni să o ridice.

Sursa a fost instruită să răspundă solicitării lui TOTOK WILIAM şi să verifice ce obiecte sau materiale există în cutia respectivă, îndeosebi conţinutul acestora.

Sursa procedînd conform instructajului a stabilit că în cutia dată de TOTOK WILIAM există mai multe manuscrise printre care şi o lucrare intitulată „Proiect pentru o exterminare intelectuală" care are un conţinut ostil statului român.

Lucrarea fiind fotocopiată şi apoi tradusă reiese că este structurată pe 10 capitole, conţine 71 de pagini dactilografiate pe coli de hîrtie avînd unele corecturi cu cerneală şi are într-adevăr un caracter profund ostil orînduirii noastre socialiste.

În ziua de 13.01.1982 TOTOK WILIAM s-a prezentat la domiciliul sursei spunînd că este informat că organele de securitate întreprind unele măsuri asupra cadrelor didactice scoase din învăţămînt, urmărind identificarea unor autori de memorii, faptă de care poate fi suspectată şi sursa şi pentru aceasta a venit să ridice cutia cu manuscrise, urmînd să o ducă la SAMSON HORST.

În discuţii cu SAMSON HORST, iar ulterior prin deplasări legendate la domiciliul acestuia, sursa „VOICU" a constatat că, cutia cu manuscrise se află într-adevăr la SAMSON HORST, ultima verificare fiind făcută la 20 februarie a.c.

Din semnalarea sursei „VOICU" rezultă că SAMSON HORST posedă la domiciliu cartea „Ostinato" aparţinînd lui Paul Goma, cît şi benzi cu înregistrări ale unor dizidenţi din R.D.Germană, aflaţi în prezent în R.F.Germania, printre care PANACH, KUHNERT şi BIERMANN.

Tot sursa „VOICU" ne-a informat că SAMSON HORST a comunicat în preajma zilei de 13 februarie 1982 redactorului JASS WALTER de la subredacţia ziarului „Neuer weg" din Timişoara că la şedinţa cenaclului literar „Adam Müller Guttenbrunn" din 13.02.1982, după prezentarea scrierilor literare de către WAGNER RICHARD vor fi audiate unele înregistrări de muzică care aparţin dizidentului R.D.G. WOLF BIRMANN, ştire care de altfel a fost comunicată în pagina 4-a a ziarului „Neuer weg" din 10.02.1982.

SAMSON HORST a relatat sursei „VOICU" că de la redactorul JASS WALTER a aflat că ambasada R.D.Germană din Bucureşti ar fi făcut o „notă de protest" către redacţia „Neuer Weg" pentru comunicarea în presă a unor activităţi în care este implicat dizidentul WOLF BIRMANN, fapt pentru care el a luat măsura de a prezenta în cenaclu înregistrări ale altui cîntăreţ din R.D.Germană.

Menţionăm că SAMSON HORST este membru P.C.R. şi lucrat cu aprobare de Serviciul III pentru legături suspecte cu lectorul R.F.Germania, pe nume KREFELD THOMAS de la care a primit şi cartea „Ostinato".

SAMSON HORST este cunoscut că a publicat în ziarul local „Neue Banater Zeitung" unele poezii cu conţinut tendenţios statului nostru.

În scopul ridicării materialului ostil aparţinînd lui TOTOK WILIAM şi pentru conspirarea sursei „VOICU", vom acţiona prin următoarele măsuri combinative:

1. Informarea organelor P.C.R. – şi obţinerea aprobării pentru efectuarea unei percheziţii la domiciliul lui SAMSON HORST.

2. Reverificarea prin sursa „VOICU" a existenţei la SAMSON HORST a materialului ostil ce aparţine lui TOTOK WILIAM.

3. Obţinerea autorizaţiei de percheziţie de la procuratura militară pentru SAMSON HORST şi TOTOK WILIAM.

4. Organizarea unei discuţii cu redactorul JASS WALTER care să ne confirme că ştirea privind prezentarea în cenaclu a unor benzi magnetice cu înregistrări ce aparţin dizidentului WOLF BIRMANN a fost furnizată de SAMSON HORST.

De către noi s-a ajuns în posesia ziarului „Neuer weg" în care a apărut ştirea transmisă de JASS WALTER şi faţă de aceasta vom motiva că organele noastre au fost sesizate de apariţia în această publicaţie a numelui dizidentului WOLF BIRMANN şi despre organizarea unor activităţi cu lucrări ale sale.

5. Luarea măsurii ca SAMSON HORST să fie invitat legendat la organele de paşapoarte, fără a avea posibilitatea să discute cu JASS WALTER, prilej cu care să fie întrebat de noi asupra provenienţei înregistrărilor ce aparţin lui WOLF BIRMANN, despre care a relatat lui JASS WALTER – ştire apărută şi în presă – şi apoi i se va solicita să ne prezinte la domiciliu aceste înregistrări.

Ajunşi la domiciliul lui SAMSON HORST vom face uz de autorizaţia de percheziţie şi sub pretextul identificării tuturor înregistrărilor ce aparţin dizidentului WOLF BIRMANN, vom da aşa zis întîmplător şi peste celelalte materiale ostile, îndeosebi lucrarea lui TOTOK WILIAM şi cea a lui Paul Goma.

Materialele identificate vor fi consemnate în procesul verbal de percheziţie, cu explicaţiile date de SAMSON HORST şi apoi acesta va fi invitat la sediul organului pentru a da explicaţii mai complete.

Percheziţia va fi efectuată cu o echipă compusă din ofiţerul care are în lucru cazul, ofiţerul serviciului III care îl are în lucru pe SAMSON HORST, un ofiţer care cunoaşte limba germană şi ofiţerul de cercetare penală.

6. În urma ridicării materialului ce aparţine lui TOTOK WILIAM vom organiza imediat percheziţii la reşedinţa lui TOTOK WILIAM din Tomnatic, cît şi la domiciliul său din Comloşul Mare pentru identificarea de noi înscrisuri ostile.

7. În preziua percheziţiei se va lua măsura punerii în filaj a lui TOTOK WILIAM şi SAMSON HORST, pentru a cunoaşte în permanenţă prezenţa şi activitatea lor.

8. Materialele identificate la TOTOK WILIAM şi HORST SAMSON vor fi verificate asupra conţinutului şi împreună cu organele de cercetare penală vom hotărî măsurile ce urmează a fi luate în caz.-



OFIŢER SPECIALIST I

Lt. colonel,

ŞEFUL SERVICIULUI I/A                       (ss) Pădurariu Nicolae
Lt. colonel,
(ss) Ianculescu Antonie

ACNSAS, D 013381, vol. 25, ff. 4-5




[1] Notă dactilografiată.
[2] Notă dactilografiată.
[3] Semnătură manuscrisă cu cerneală albastră.


Aktualisiert - actualizat, 15.3. 2021


Dienstag, September 21, 2010

Securitate - NBZ

Staats- und parteifeindliche Texte  - Texte ostile partidului şi statului 

Helmuth Frauendorfer, Norbert Stollmayer, Hans Neumann, Richard Wagner, Johann Lippet, William Totok, Horst Samson, Eduard Schneider, Nikolaus Berwanger (Fragmente)

[26. Juni 1982. Der Temeswarer Securitatechef, Oberst Aurelian Mortoiu, schickt an die übergeordnete Dienststelle in Bukarest, den Leiter der Hauptabteilung 1, Generalmajor Aron Bordea, einige Textbeispiele aus der „Neuen Banater Zeitung“ - NBZ -, die als staats- und parteifeindlich eingestuft wurden]


[26 iunie 1982. Şeful Securităţii din Timişoara, colonelul Aurelian Mortoiu, trimite superiorului său, şeful Direcţiei I din Bucureşti, general-maior Aron Bordea, mai multe exemple de texte, considerate ostile partidului şi statului, apărute în ziarul timişorean „Neue Banater Zeitung“ - NBZ]

ACNSAS, D 013381, vol. 23

Samstag, September 18, 2010

Causa Pastior

aktualisiert: 14.6.2013, 1:20 Uhr

Herta Müller über Oskar Pastior - aspekte - ZDF mediathek

Perlentaucher, 18.09.2010
[Auszüge]

Frankfurter Allgemeine Zeitung, 18.09.2010

Im Interview mit Felicitas von Lovenberg spricht die Nobelpreisträgerin Herta Müller über ihre ersten Reaktionen auf die Nachricht, dass Oskar Pastior in den sechziger Jahren in Rumänien für die Securitate gearbeitet hat: "Die Akte zeigt wie ein finsteres Gemälde das Rumänien der fünfziger und sechziger Jahre. Die Gefängnisse waren voll. Der aus dem Lager heimgekehrte Pastior, Kistennagler und Bauarbeiter, konnte endlich in Bukarest studieren. Er wollte wieder in die Normalität, mit einem müden, sturen Eigensinn sein Leben selbst in die Hand nehmen. Aber es wurde ihm wieder konfisziert. Die Akte zeigt ihn von allen Seiten umzingelt... Aus dem Lager heimgekehrt wurde er statt frei vogelfrei. Meine zweite Reaktion auf den IM Pastior war Anteilnahme. Und je länger ich die Details hin und her drehe, umso mehr wird es Trauer."
Der Autor Ernest Wichner hat Pastiors Akte offenbar schon vor einiger Zeit  gelesen, darin aber keine Spitzelberichte entdeckt, allenfalls Material, aus dem die Securitate Pastior einen Strick drehen konnte. Und natürlich die Verpflichtungserklärung: "Unterzeichneter Pastior Capesius Oskar Walter... habe im Rahmen der Untersuchung zugegeben, Gedichte feindlichen Inhalts geschrieben und diese bei verschiedenen Personen verbreitet zu haben. Mir ist bewusst, dass diese meine Tätigkeit strafbar ist, und ich bitte die Organe der Securitate um die Möglichkeit, mich zu rehabilitieren und durch konkrete Taten meine Aufrichtigkeit und Loyalität gegenüber dem demokratischen Regime in der RVR zu beweisen." Verleger Michael Krüger versichert: "Er bleibt mein Freund Oskar."

Frankfurter Rundschau, 18.09.2010

Mit viel Verständnis für Oskar Pastior kommentiert Hans-Jürgen Linke dessen postume Enttarnung als Securitate-IM: "Pastiors Verbindung zum Geheimdienst ist ein klassisch tragischer Fall von schuldloser Schuld. Das Entsetzen darüber kann allein einer Diktatur gelten, die sich tief im Leben und im Geist der Gesellschaft und ihrer Mitglieder einnistet. Die Allgegenwart der Securitate in Rumänien nach dem Zweiten Weltkrieg gibt reichlich Anlass zu der bangen Frage, wie lange es dauern mag, bis eine Gesellschaft ihren Stoffwechsel geändert und die Diktatur verdaut und ausgeschieden hat. In Rumänien scheint dieser schmerzhafte Prozess gerade zu beginnen."


Berliner Zeitung, 18.09.2010

Im Feuilleton fragt Dirk Pilz, warum Ernest Wichner, Leiter des Literaturhauses Berlin und Mitkurator einer gestern eröffneten Herta-Müller-Ausstellung, dort keinen Hinweis auf Oskar Pastiors gestern bekannt gewordene Geheimdienstarbeit gibt, obwohl er die Geschichte schon einige Zeit kannte. "Einen Tag vor der Eröffnung jedenfalls führte Wichner die geladene Presseschar durch die Ausstellung. Er sprach warme, einfühlsame Worte über den vor vier Jahren verstorbenen Pastior, ohne die Sache auch nur anzudeuten. Tags darauf war er für Stellungnahmen nicht zu sprechen."

Die Tageszeitung, 18.09.2010

In einem kurzen Kommentar zur Causa Pastior wünscht sich Dirk Knipphals, dass sich "alle weiteren, bislang noch unenttarnten IMs von sich aus melden".
***

Weitere Artikel:

(Einige der folgenden Verweise - Links - wurden gelöscht, sodass die Beiträge nicht mehr abrufbar sind. Anm. hjs-online, 5.7. 2012)

- Richard Wagner: "Oskar Pastior: Der Dichter als Informant", AdG, 18.09.2010;
- "Schlimmer ist das Verschweigen". Richard Wagner im Gespräch mit Katrin Heise, DRK, 20.09. 2010. - Audio.
- William Totok: "O victimă ideală de şantaj. Poetul Oskar Pastior şi Securitatea", RFE, 17.09.2010. - Audio.
- Richard Wagner über den Fall Pastior, in: Die Welt, 16.10.2010
- Dieter Schlesak: "Die Schule der Schizophrenie", FAZ, 16.11.2010 
- Felicitas von Lovenberg, "Der Mensch Pastior muss neu bewertet werden. Interview mit dem Historiker Stefan Sienerth", in: FAZ, 17.11. 2010 
- "Schatten der Vergangenheit" (Audio)  DLF, 16.11.2010 
- Richard Wagner: "Fall von großer Tragweite" (Audio)DLF, 16.11.2010 
- Richard Wagner: "Vom Nachlass zur Hinterlassenschaft", in: NZZ, 18.10. 2010 
Herta Müller zu den Spitzelberichten: "Der doppelte Pastior", in: FAZ, 18.10.2010 
- Ernest Wichner: "Spitzel und Bespitzelter", in: FAZ, 18.11. 2010 
- Ernest Wichner: "Oskar Pastior und die Securitate", in: WDR, 18.11.2010 [Audio]

- Richard Wagner:"Mit Pastior im Salonwagen der Securitate", AdG, 20.11.2010 
- William Totok, "Infiltrarea de către Securitate a lumii literaților germani", in: RFE, 1.12.2010 
- "Im Fadenkreuz der Securitate. Neue Aktenfunde über die Spitzeltätigkeit rumäniendeutscher Schriftsteller", ARD (WDR), 16.1. 2011   
Dirk Schümer, "Im Securitate-Archiv in Bukarest. Nie wurde Poesie ernster genommen", in: FAZ, 21.1.2011
Oskar Pastior, der harmlose Verräter. Die Nachricht schlug 2010 hohe Wellen: Der rumänische Dichter Oskar Pastior soll als Spitzel mitschuldig am Selbstmord eines Freundes gewesen sein. Nun präsentiert der Germanist Ernest Wichner neue Erkenntnisse. Interview, in: DW, 4.7.12  
Günter Grass verteidigt Oskar Pastior, Die Zeit, 29.9. 2012 
Versuchte Rekonstruktion. Die Securitate und Oskar Pastior, in: Text und Kritik, Januar 2013 
"Securitatea şi Oskar Pastior", in: RFE, 8. 5. 2013 
Timpul, an XIII, nr.  (171) 5, 2013, p. 8
Neu!