31.01.2010

Suche nach geeigneten Securitate-Mitarbeitern



[25 iunie 1983. “Mayer” relatează că William Totok s-a interesat de antecedentele politice ale lui Nikolaus Haupt, membru al cenaclului, fost redactor al ziarului nazist timişorean "Neueste Nachrichten". Securitatea încearcă să folosească această împrejurare pentru o acţiune de izolare a lui Totok, mizînd pe prezumtive simpatii pronaziste ale unui anumit segment de cititori sau doar ale unor terţe persoane. Planul Securităţii include faptul că prin răspîndirea unor informaţii dezaprobatoare despre Haupt, Totok ar atrage reacţii de respingere din partea acestora.]



- Nr. 26546/1/A/PN/00111/ 25.VI.83
- Primeşte Lt. col. PĂDURARIU
- Informator “MAYER”
NOTĂ [1]
Informatorul „MAYER” semnalează că în ziua de 27.V.1983 conducerea cenaclului de limbă germană „ADAM MÜLLER GUTTENBRUNN” a organizat o deplasare cu o parte din scriitori în Com[una] Teremia Mare, printre aceştia fiind: BERWANGER NICOLAE conducătorul cenaclului, TOTOK WILLIAM, SAMSON HORST, MOCKA HANS, HERTA MÜLLER, LIPPET IOAN şi RICHARD WAGNER.
Fiecare din cei prezenţi au prezentat lucrări literare în faţa publicului la căminul cultural şi apoi au participat la o masă dată de primarul comunei HEINZ.
Cu acest prilej sursa a discutat îndeosebi cu TOTOK WILLIAM, HORST SAMSON şi LIPPET IOAN.
TOTOK WILIAM s-a interesat în mod insistent prin sursă despre antecedentele politice ale lui HAUPT NICOLAE întrebînd dacă este adevărat că a dus o activitate nazistă şi unde anume a lucrat pînă în 1944.
Sursa i-a relatat la ce redacţie a lucrat, ce funcţie a avut fără a confirma că a făcut parte din organizaţiile naziste. Totuşi TOTOK s-a exprimat în final că acest nazist nu are ce căuta în mijlocul nostru, al scriitorilor.
HORST SAMSON a căutat să se documenteze asupra lui LILLIN ANDREI [2] considerîndu-i ca slabă ultima carte care i-a apărut la editura KRITERION.
LIPPET IOAN s-a exprimat că tot ce a scris scriitorul timişorean REITER ROBERT nu are nici o valoare.
Dealtfel în mediul acestor scriitori care se consideră „moderni” creşte mai de mult timp o atitudine de subapreciere a celor mai în vîrstă. Realitatea este că lucrarea lui ANDREI LILIN este într-adevăr slabă din punct de vedere literar.
În ziua de 19. VI – a avut loc la Teatrul German premiera piesei „BORCKMANN”[3] la care au participat mai multe persoane. Prezenţi în grup au fost şi numiţii WAGNER RICHARD, TOTOK WILLIAM, HERTA MÜLLER, SAMSON HORST şi FRAUENDORFER HELMUT care au stat toţi împreună pe acelaşi rînd şi în timpul spectacolului au adoptat o atitudine sfidătoare, comentînd, discutînd şi strigînd în continuu, atrăgînd în acest fel atenţia celor prezenţi.
Ulterior WAGNER RICHARD a publicat un articol în ziarul BRAŞOVEAN „KARPATEN RUNDSCHAU” aducînd critici îndeosebi regizorului artistic RAICU pentru că nu ar fi făcut nimic pentru actualizarea piesei.
Tot în legătură cu aceşti scriitori sursa informează că pentru ziua de 2 iulie cînd va avea loc decernarea premiilor din poeţii cenaclului pentru cele mai bune lucrări pe 1982/1983 s-a stabilit ca WAGNER RICHARD să vorbească despre premiatul ROLF BOSSERT din Bucureşti, HERTA MÜLLER despre Lippet Ioan iar TOTOK WILIAM despre Mihăilescu – student la Cluj.


Observaţii
Elementele semnalate sunt lucrate de noi pentru preocupări de a redacta scrieri cu conţinut tendenţios.

SARCINI
- Informatorul a fost instruit pentru ca în discuţie cu TOTOK WILLIAM sau alte persoane să prezinte şi activitatea nazistă a lui HAUPT NICOLAE. Prin aceasta urmărim izolarea în cadrul cenaclului.
- În discuţie cu aceste persoane să stabilească ce preocupări literare au în prezent.


(ss) Lt. col. Pădurariu



ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 307-308

____________________
[1] Notă manuscrisă de lt. col. Pădurariu, redactată în urma întîlnirii cu „Mayer“.
[2] Andreas A. Lillin (1915-1985), scriitor german, autor al romanului proletcultist, Jetzt, da das Korn gemahlen. Roman, (Acum, cînd grîul s-a măcinat), 2. vol., ESPLA, Bucureşti, 1957. Romanul la care se referă „Mayer“ a apărut în 1983 sub titlul Unsere teuren Anverwandten (Rudele noastre dragi). Aprecierile critice, formulate, în 1983, într-o cronică a cărţii nu şi-au pierdut actualitatea. (Cf. Emmerich Reichrath, “Wer hat den Schlüssel? Zu Andreas A. Lillins Roman »Unsere teuren Anverwandten«“ [Cine deţine cheia? Despre romanul lui Andreas A. Lillin »Rudele noastre dragi«], în: id. Nicht nur Verrisse. Rezensionen, Berichte, Interviews, (Nu numai desfiinţări. Critică literară), Editura Dacia, Cluj, 1991, pp. 96-99.)
[3] Este vorba despre piesa lui Henrik Ibsen, John Gabriel Borkmann.

***
[30. Juni 1983. Die Securitate auf der Suche nach einem geeigneten Nachfolger für "Voicu", nachdem dieser die Ausreisegenehmigung in die Bundesrepublik Deutschland erhalten hatte]

-->
[30 iunie 1983. Trecerea în revistă şi actualizarea informaţiilor culese despre William Totok şi necesitatea recrutării unui alt colaborator după ce lui „Voicu" i-a fost aprobată plecarea definitivă în R.F. Germania]



INSPECTORATUL JUDEŢEAN AL MINISTERULUI                     - STRICT SECRET [1]

DE INTERNE                                                                                       - Ex. unu

SERVICIUL 1/A                                                                                  - DATA 30. VI. 983



Prin plecarea lui „Voicu" se impune recrutarea unei noi surse cu posib. de informare pînă la 30.IX. a.c. Pentru întregirea controlului  inf. se impune de asemenea instalarea mijl. T.O. la domiciliu pînă la sfîrşitul trimestrului III.
(ss) Lt. col. (indescifrabil) [2]
7. VII. 83

NOTĂ DE ANALIZĂ

- a dosarului de urmărire informativă privind
pe TOTOK WILLIAM


Din datele şi informaţiile obţinute de la ultima analiză şi pînă în prezent rezultă următoarele:

- În urma ridicării materialelor cu caracter ostil, a cercetării şi avertizării lui TOTOK WILLIAM, acesta deşi a devenit mai ponderat totuşi continuă să aibă preocupări de a găsi prilejuri pentru a redacta şi publica texte interpretabile.

Astfel în ziarul NEUE BANATER ZEITUNG a publicat în [perioada? - cuvînt ilizibil] unor schimbări din consiliul de miniştri al ţării noastre un articol intitulat MOARTEA UNUI PRIM MINISTRU. Sursa VOICU discutînd cu TOTOK asupra acestui titlu, acesta a afirmat: „Asta e o simplă coincidenţă, nu m-am gîndit la ceva exact. Ştii, eu lucruri dintr-astea am în sînge, cîteodată nu mă pot controla. Totuşi e un titlu bun şi m-am bucurat că a apărut..." [3]

Totok publicînd ulterior rezutatul unei aşa-zise anchete în şcolile şi secţiile cu predare în limba germană caută să prezinte în mod negativist situaţia acestora susţinînd că după terminarea şcolii elevii nu mai au nici o amintire, că primesc în liceu numai cunoştinţe sumare, nu ar exista suficienţi profesori şi unele materii ar fi predate în limba română, în şcoală nu ar exista exigenţă şi altele din care se trage concluzia că TOTOK urmăreşte să scoată în evidenţă că procesul de învăţămînt în limba germană din ţara noastră se desfăşoară în mod necorespunzător.

- Într-o recenzie publicată de TOTOK W. asupra unui volum de poezii ce aparţin lui Schneider Eduard; i-a dat titlul de „ZILNIC O SUPRAVIEŢUIM" ca în continuare să facă aprecieri pozitive asupra poeziei lui Schneider „CE ÎŞI POVESTESC OAMENII SATULUI", din care reiese că primarul se ocupă de îmbogăţirea proprie şi duce o viaţă imorală, că în comună (sat) se discută numai despre emigrare şi de cei care sosesc din străinătate.

Deasemeni TOTOK accentuează în cadrul recenziei şi asupra poeziei „DESCRIEREA UNEI CĂLĂTORII LA NEAPOLE" călătorie care ar avea loc numai în mod imaginar întrucît în realitate nu poate fi realizată.

Titlul recenziei de „ZILNIC O SUPRAVIEŢUIM" este pus tendenţios în sensul că zilnic ne-am confrunta cu astfel de probleme şi totuşi supravieţuim.

Cu alt prilej TOTOK WILIAM publicînd 3 poezii în ziarul „NEUE BANATER ZEITUNG", deşi au un conţinut reţinut totuşi în una din ele arată că: „odată/ totuşi trebuie să se termine/ această pendulare/ între speranţă şi deznădejde/." [A se vedea nota lui “Voicu“ din 27 11.1982 în care analizează trei poezii, apărute în ziarul „Neue Banater Zeitung“ din 24.11.1982, cf. ACNSAS, I 210845, vol. 2, f. 290, postată pe acest blog.]

- În cadrul cenaclului literar TOTOK WILIAM deţine funcţia de casier însă în această perioadă nu a prezentat în acest cadru nici o lucrare, adoptînd o poziţie pasivă în dezbateri pe marginea lucrărilor prezentate de alte persoane:

- Continuă însă să se menţină în anturajul persoanelor cunoscute cu poziţie ostilă cum sunt WAGNER RICHARD, LIPPET IOAN, MÜLLER HERTA, FRAUENDORFER HELMUTH, HORST SAMSON, elemente lucrate în dosare de urmărire informativă.

- Pe linie profesională în cadrul redacţiei TOTOK WILIAM are răspunderi în cadrul paginilor săptămînale dedicate judeţului ARAD şi în acest scop se deplasează de regulă în fiecare zi de luni şi miercuri la Arad.

Ţinînd cont de datele şi informaţiile obţinute şi de cele existente în cadrul dosarului de urmărire informativă, se impun luarea următoarelor măsuri:

1) Prin informatorul „MAYER" vom stabili activitatea pe care TOTOK WILIAM o desfăşoară în cadrul cenaclului literar, poziţia pe care o adoptă, legăturile pe care le are dacă prezintă lucrări interpretabile sau tendenţioase şi alte comportări şi atitudini care interesează organele noastre.

Informatorul va fi instruit să-l contacteze pe TOTOK WILIAM şi cu alte prilejuri (la locul de muncă sau cu prilejul unor acţiuni culturale) şi să clarifice alte date ce privesc persoane aşa cum sînt:

- ce lucrări literare au în lucru, conţinutul şi caracterul lor

- poziţia sa faţă de anumite evenimente pe plan intern şi extern

- legătura cu cetăţeni străini şi alte date.

- Termen: 30 XII 983 [4]- Răspunde: lt. col. Pădurariu


2) Întrucît la ultima discuţie cu informatorul, TOTOK WILIAM s-a interesat de antecedentele politice ale numitului HAUPT NICOLAE - element lucrat de noi şi care a dus o activitate intensă în organizaţiile naziste - afirmînd că un asemenea nazist nu are ce căuta în rîndul scriitorilor, vom instrui pe informator să-i relateze lui TOTOK despre activitatea politică din trecut a lui HAUPT ca în acest fel să creăm o stare de izolare al acestuia în mediul scriitorilor.[5]

- Termen: 30. IX 983- Răspunde: lt. col. PĂDURARIU


3) Informatorul „NELU" care de multe ori se deplasează pe teren în interes de serviciu cu TOTOK WILIAM, aflîndu-se în relaţii bune, va fi instruit cum să procedeze pentru o crea o relaţie de încredere cu acesta şi să obţină date cu privire la conceptele pe care le are, poziţia pe care o adoptă, intenţii, legături din ţară şi străinătate.

- Termen: 30. IX 983- Răspunde: lt. col. PĂDURARIU


4) Ţinînd cont că TOTOK WILIAM răspunde de culegerea datelor şi redactarea paginii din ziarul „NEUE BANATER ZEITUNG" cu privire la judeţul Arad, vom stabili cu inspectoratul judeţean Arad modul de lucru pentru perioada cît se află la Arad, respectiv 2 zile săptămînale.

- Termen: 30. VII 983


5) La obţinerea de date cu privire la intenţia lui TOTOK WILIAM de a redacta şi publica lucrări cu caracter tendenţios sau de a scoate din ţară astfel de date, vom întreprinde măsurile corespunzătoare pentru prevenire.

- Termen: permanent [6]- Răspunde: lt. col. PĂDURARIU


6) Avînd în vedere că TOTOK WILIAM are relaţii apropiate cu alţi tineri scriitori cunoscuţi de noi cu poziţie ostilă, făcîndu-şi vizite reciproce, vom lua măsuri de introducere a mijloacelor speciale T.O. fie la locuinţa lui TOTOK fie la una din legăturile sale apropiate.

- Termen: 30. IX 983- Răspunde: lt. col. PĂDURARIU


În raport de noile date şi informaţii ce vor fi obţinute, planul va fi completat cu alte măsuri.


(ss) Lt. col. PĂDURARIU NICOLAE


ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 298-300




[1] Notă manuscrisă redactată de lt. col. Nicolae Pădurariu.
[2] Notă manuscrisă, adăugată pe acest document de către un superior al lui Pădurariu.
[3] Sub titlul „Moartea unui prim-ministru" a apărut în „Neue Baneter Zeitung" o cronică a piesei lui Rolf Hochhuth (Die Juristen - Juriştii) în care aceste tematizează cazul lui Hans Filbinger. În 1979, premierul creştin-democrat al landului federal Baden-Württemberg, Filbinger, a fost nevoit să demisioneze în urma dezvăluirilor privind trecutul său ca judecător în perioada dictaturii naziste. În această calitate Filbinger a pronunţat condamnări la moarte. Piesa lui Hochhuth a fost montată la Teatrul Naţional din Timişoara. Cronica din NBZ a apărut întîmplător în ziua cînd Ilie Verdeţ (1925-2001), care în perioada 1979-1982 a deţinut funcţia de prim-ministru al României comuniste, a fost demis de către Nicolae Ceauşescu. Titlul versiunii în limba română, scrisă pentru revista „Orizont", a fost schimbat de redacţia publicaţiei pentru a evita analogii cu ceea ce se-ntîmpla la vremea respectivă la vîrful piramidei politico-administrative de la Bucureşti.           
Este improbabil ca în dialogul reprodus de „Voicu" în nota predată Securităţii la data de 23 iulie 1982 să se fi făcut afirmaţii de genul „cîteodată nu mă pot controla" şi „lucruri din astea am în sînge"(cf. ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 285-285v).
[4] Notă manuscrisă adăugată de un ofiţer de securitate: "permanent".
[5] A se vedea nota lui "Mayer" din 25 iunie 1983, ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 307-308. Nikolaus Haupt a fost unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai scrierilor Hertăi Müller. Într-un text, publicat în „Neue Banater Zeitung" din 5 iulie 1981, Haupt, fostul redactor şef al ziarului pronazist timişorean, „Neueste Nachrichten", a reproşat unor membri ai cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn" „dezrădăcinarea completă", afirmînd despre Herta Müller, distinsă cu premiul literar al cenaclului: „Cînd te gîndeşti că în aceste vremuri, în care germanii din acest colţ de ţară au nevoie mai mult ca oricînd de un sprijin interior şi de credinţă în propria valoare, este de înţeles că realizările acestor scriitori au stîrnit deprimare, respingere şi o contestare plină de revoltă." (Cf. Die Zwänge der Erinnerung, p. 58).
[6] Notă manuscrisă adăugată de un alt ofiţer de securitate.

***
[24 septembrie 1983. “Mayer” relatează despre preocupările lui William Totok de a scrie ceva pe teme istorice, primind sarcina de a afla amănunte în acest sens]






- Nr. 26546/1/A/PN/00116/ 24.09.983
- Primeşte lt. Col. Pădurariu N.
- Informator “MAYER”






NOTĂ [1]
Asupra lui TOTOK WILIAM sursa “MAYER” semnalează următoarele:
În ziua de 15 august 1983 sursa a călătorit cu trenul împreună cu TOTOK W. pînă la LIPOVA cu prilejul sărbătorii anuale a bisericii din Radna. Cu această ocazie TOTOK a relatat că este preocupat de redactarea unor lucrări cu caracter istoric despre Banat şi nu găseşte materialele de care are nevoie. Ar fi solicitat de la X [2], redactor la N.B.Z. dar acesta a refuzat să-i dea deşi are.
Sursa avînd unele materiale, a promis că i le poate împrumuta, rămînînd să vină în una din zile acasă la sursă.
WILIAM TOTOK a mai făcut referiri la deplasările pe care le face de 2 şi 3 ori pe săptămînă la Arad avînd în răspundere pagina culturală care apare săptămînal iar POMMERSHEIM se ocupă de aspecte cu caracter economic şi social, de multe ori deplasîndu-se împreună.
În discuţie TOTOK a mai făcut referiri la romanul lui LILLIN, respectiv că este de proastă calitate, că în ziarul “NEUER WEG” a fost foarte aspru criticat de REICHRATH EMERIC motiv pentru care ar fi fost şi la redactorul şef al ziarului “NEUER WEG” pe nume BREITENSTEIN dar acesta i-a explicat că ziarul şi autorul are dreptul să-şi exprime părerea.
Sursa cunoaşte că TOTOK WILIAM lucrează la redacţie într-un birou cu HORST SAMSON şi SCHNEIDER EDUARD avînd toţi răspunderi cu probleme culturale.


Observaţii
- TOTOK W. este lucrat în D.U.I.
- HORST SAMSON, legătura sa, cunoscut cu scrieri şi poziţie ostilă.


SARCINI
- Cu ocazia sosirii la domiciliu a lui WILIAM TOTOK să extindă discuţia asupra preocupărilor sale istorice şi ce aspecte are în vedere să trateze despre Banat. Deasemeni să discute asupra celorlalte preocupări literare ale sale şi îndeosebi ce lucrări mai redactează.




MĂSURI
- Intrucît TOTOK W. lucrează împreună cu HORST SAMSON, element ostil, vom analiza posibilitatea introducerii mijloacelor speciale la locul de muncă, în prealabil însă vom verifica dacă într-adevăr lucrează împreună cu HORST SAMSON.
- Semnalarea lui TOTOK la Arad pentru încadrarea informativă.


(ss) Lt. col. Pădurariu


ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 303-303v


___________________

[1] Notă manuscrisă redactată de Pădurariu.
[2] Nume anonimizat - W.T.


23.01.2010

Die Securitate sammelt relevantes Material



[1. November 1982. "Voicu" analysiert eine Rezension des Debütbandes von Eduard Schneider und macht die Securitate auf die nachrichtendienstlich relevanten Stellen aufmerksam]


[1 noiembrie 1982. „Voicu" analizează recenzia lui William Totok a volumului de poezii, semnat de Eduard Schneider, semnalînd anumite pasaje relevante pentru Securitate]

Nr. X/1/A/ PN/00136/12.XI.982
Primit: lt. col. Pădurariu N.
Sursa: „Voicu"

Notă (1-3) [1]



Referitor la recenzia lui William Totok despre volumul de poezii al lui Eduard Schneider „Fiindcă seara cerul a fost atît de roşu" (Facla, 1982), recenzie apărută la 31.10 82 în Neue Banater Zeitung, sursa vă informează:

După ce Totok îl prezintă pe scurt pe Eduard Schneider ca ziarist şi poet, el face o analiză a poeziei acestuia, publicată în volum.

Titlul recenziei dă deja de gîndit, pune o întrebare: „Zilnic o supravieţuim".

Ce supravieţuim?

Ca deosebit de reuşit Totok prezintă şi citează textul „Ce îşi povestesc oamenii satului" (pag. 36, text ce sursa a mai tradus integral cu altă ocazie), unde printre alte spune poetul:

„Că primarul lucrează pentru buzunarul propriu/ Că el are o iubită şi soţia lui ştie aceasta/ Că vecinii au scris/ Că acela a venit acasă, ca să moară/ Că unul a înjurat/ Că acesta a întrebat, de ce voi nu plecaţi încă?/etc. (Aluzie clară la situaţia morală în satele noastre şi problema emigrării.)  

La sfîrşit Totok citează poezia lui Schneider „Descrierea unei călătorii la Neapole", o călătorie, care în realitate nu are loc, fiindcă totul rămîne numai o fantezie, fiindcă tot n-ai voie să călătoreşti. Dar totuşi cumva poţi supravieţui. Este titlul dat recenziei.

Numai cu cîteva exemple astfel Totok reuşeşte să accentueze în recenzia sa cîteva probleme care la ora actuală interesează populaţia germană din Banat: corupţia la sate, emigrarea, călătorii în vest.

Timişoara, 1.11.82                                                                           (ss) Voicu

*) Traducerea poeziei: „Descrierea unei călătorii la Neapole" (p.48): (...) Am scos un bilet/ şi [m-]am urcat în tramvai./ Atunci totul a mers fără probleme/ Liftul era intact/ şi am ajuns cu bine./ În uşa locuinţei mele era o fiţuică: Să vezi Neapole şi apoi să mori. Zilnic o supravieţuim."


Observaţii [2]

- Totok William este cunoscut cu preocupări de a redacta lucrări ostile şi tendenţioase orînduirii noastre, materiale pentru care a fost şi avertizat.
- Schneider Eduard ne-a mai fost semnalat cu problema unor poezii care sînt tendenţioase şi au referire la emigrare.
Sarcini:
În discuţii cu Schneider să se refere la recenzia lui Totok pentru a stabili ce poziţie adoptă, atît faţă de lucrările sale proprii cît şi despre [aprecierile? - cuvînt indescifrabil] lui Totok.
Măsuri
- cu Totok vom face [cuvînt ilizibil] informare la Tov[arăşul] prim secretar.
- Deasemenea se va face informare cu Schneider, solicitîndu-se aprobarea verificării sale.
Datele vor fi cuprinse şi în raport la Direcţia I.
(ss) lt. col. Pădurariu


ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 287-289v
____________
[1] Notă manuscrisă. În stînga paginii se află recenzia decupată. Însemnările lui „Voicu“ sunt în dreapta pasajelor la care se referă direct.
[2] Peste cuvîntul "observaţii" notează şeful Securităţii, col. Aurelian Mortoiu: „Să informăm org[anele] de partid, a se semnala [şi] prezenta situaţia, cu citatele pe acest [material? - cuvînt ilizibil].


21.01.2010

1982. Eine Securitateanalyse - O analiză a Securităţii


[25 mai 1982. În urma confiscării unui manuscris al lui William Totok, Securitatea face o analiză a situaţiei şi schiţează un nou plan represiv]





INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ
AL MINISTERULUI DE INTERNE
SERV. 1/A
STRICT SECRET
EX. UNIC
DATA: 25.V. 1982
Notă de analiză [1]
a dosarului de urmărire informativă
privind pe TOTOK WILLIAM




La [2] data de 14 mai a.c. aplicîndu-se planul de măsuri combinativ, aprobat anterior, s-a efectuat percheziţia domiciliară la SAMSON HORST, prilej cu care s-a ridicat manuscrisul ostil intitulat „PROIECT PENTRU O EXTERMINARE INTELECTUALĂ”, aparţinînd lui TOTOK WILLIAM cît şi un număr mare de poezii care aparţin tot lui TOTOK şi al cărui conţinut nu este cunoscut.
Concomitent au fost depistate şi ridicate şi unele poezii redactate şi care aparţin lui HORST SAMSON, printre care unele cunoscute că au conţinut tendenţios orînduirii noastre.

Tot de la SAMSON HORST s-a ridicat banda magnetică cu înregistrări ce aparţin disidentului R.D.G. WOLF BIERMANN, cartea cu caracter ostil „OSTINATO”, redactată în străinătate de PAUL GOMA, şi o lucrare de cca. 600 pag. redactată tot în străinătate de disidentul sovietic ALEXANDER SOLSCHENIZYN [3].

De la ultima analiză şi pînă în prezent asupra lui TOTOK WILLIAM s-au obţinut informaţii din care rezultă următoarele:

- Din data de 1 ianuarie 1982 lucrează la redacţia ziarului de limbă germană NEUE BANATER ZEITUNG din Timişoara unde este încadrat ca traducător, însă practic îndeplineşte funcţia de redactor cu probleme culturale.

De menţionat că înaintea angajării la redacţie TOTOK WILLIAM a afirmat: „Să fiu numai la Timişoara, atunci în sfîrşit m-am aranjat şi eu. E ultima mea acţiune în România” [4] , fără a da alte explicaţii.

Reamintim de asemeni afirmaţia făcută anterior de TOTOK WILLIAM cînd cu referire la emigrare a precizat: „Eu nu plec, înainte de a arăta românilor de ce sînt în stare.”  [5]

Nu cunoaştem ce anume a avut în vedere TOTOK cînd a făcut această afirmaţie, dar trebuie să arătăm că în perioada de cînd lucrează la redacţie s-a remarcat prin culegerea şi iniţierea unor pagini de poezii ale altor elemente cît şi poezii personale care au un conţinut tendenţios şi chiar ostil statului nostru.

Menţionăm în acest sens pagina redactată în ziarul NEUE BANATER ZEITUNG din 10. II. 1982 cu lucrări ostile ce aparţin lui LIPPET JOHANN, TOTOK WILLIAM, RICHARD WAGNER şi HERTA MÜLLER, elemente lucrate de noi, fiind cunoscute cu preocupări de a redacta şi publica lucrări cu caracter ostil şi care [provin?] din cercul de relaţii ale lui TOTOK WILLIAM.

Pagina intitulată ca şi cea de mai sus „LUĂRI DE CUVÎNT” [6] şi în care sînt publicate poezii cu un astfel de conţinut aparţinînd lui EDUARD SCHNEIDER şi BERWANGER NIKOLAUS.

- Pagina intitulată „MEDIUL ÎNCONJURĂTOR” din ziarul „NEUE BANATER ZEITUNG” din 21.04. a.c. are poezii redactate de NORBERT STOLLMAYER, FRAUENDORFER HELMUTH şi HANS NEUMANN, primul cu intenţia de a pleca din ţară, iar ultimul care a rămas în R.F. Germania.

Dealtfel după publicarea paginii din 10. II. a.c. TOTOK WILLIAM şi-a manifestat satisfacţia că a reuşit să întocmească şi să publice o asemenea pagină cu un astfel de conţinut (vezi traducerea lucrărilor menţionate mai sus).

Atît înainte de efectuarea percheziţiei cît şi după efectuarea percheziţiei TOTOK WILLIAM menţine legături apropiate şi de încredere cu WAGNER RICHARD, LIPPET JOHANN, HERTA MÜLLER, elemente lucrate de noi şi cu care a făcut parte şi din vechiul anturaj de natură ostilă intitulat „AKTIONSGRUPPE BANAT”.

De menţionat că în ziua percheziţiei, înainte de aceasta şi după percheziţie, TOTOK a luat legătură cu LIPPET JOHANN la care a şi dormit pe timpul nopţii după ce a plecat de la organul nostru.

Legături apropiate TOTOK WILLIAM a avut şi cu lectorul R.F.G. pe nume KREFED THOMAS cu care a făcut unele schimburi de materiale cît şi cu fostul şef al centrului de cultură al R.F. Germania din Bucureşti, în persoana lui UWE MARTIN.

După ieşirea din detenţie - 1976 - TOTOK a avut legături apropiate [...] cu PAŞCA DOINA din Timişoara, în prezent profesoară la Tîrgu Mureş, relaţii care s-au menţinut pînă în anii 1979-1980. Cu aceasta a efectuat împreună unele traduceri de poezii şi chiar a compus [ilizibil].


[...]
Dat fiind cele de mai sus, apreciem că de lucrarea ostilă a lui TOTOK are cunoştinţă PAŞCA DOINA cît şi alte persoane din mediul său, îndeosebi LIPPET JOHANN.


Avînd în vedere cele de mai sus cît şi celelalte date existente în cadrul acţiunii informative, pentru viitor se impun luarea următoarelor măsuri:

1) Intensificarea urmăririi informative pe lîngă TOTOK WILLIAM şi în mediul legăturilor sale apropiate pentru a stabili:
- reacţia ca urmare a măsurilor luate de noi;
- dacă deţine şi alte înscrisuri cu conţinut ostil;
- persoanele care cunosc conţinutul manuscriselor ostile ce aparţin lui TOTOK WILLIAM;
- intenţiile pe care le are cu privire la contracararea măsurilor preconizate de noi;
- relaţii cu cetăţeni străini sau intenţia de a lua legătura cu elemente sau organizaţii din străinătate;
- manifestările şi preocupările pe care le are;


În scopul de mai sus vom folosi sursele „VOICU”, „BARBU” şi „SORIN”.


- Răspunde lt. col. PĂDURARIU N.
- Termen: 30 iulie 1982


2) Verificarea conţinutului tuturor manuscriselor ridicate cu ocazia celor 2 percheziţii care aparţin lui TOTOK WILLIAM, în scopul stabilirii celor care au un conţinut ostil sau interpretativ cu referiri la orînduirea socială şi de stat din ţara noastră.
Termen: 5.VI. 1982.
3) Extinderea verificărilor pentru a stabili dacă lucrarea cu caracter ostil redactată de TOTOK WILLIAM sau alte manuscrise cu un astfel de conţinut au fost răspîndite şi au luat cunoştiinţă de ele şi alte persoane.
Deasemeni vom avea în vedere de a stabili dacă TOTOK WILLIAM a avut manifestări ostile statului nostru, exprimate în alt cadru sau mat[erial] în afară de lucrarea cunoscută de noi.


În acest scop vom proceda şi la audierea unor persoane din rîndul legăturilor lui TOTOK cum sînt:


- DOINA PAŞCA din Tg. MUREŞ
- LIPPET JOHANN - secretar literar la Teatrul German
- WAGNER RICHARD din Timişoara, redactor la revista „KARPATENRUNDSCHAU” din Braşov
- MÜLLER HERTA din Timişoara - profesoară
- BALZER CHRISTA - din Tomnatic [...].


Măsuri similare vor fi luate şi cu alte persoane despre care se vor obţine date că pot da relaţii utile în caz.


- Termen: 15.06 1982
Răspunde: lt.col. PĂDURARIU N
şi
Mr. SĂLĂGEAN GH[EORGHE][*].
4) Pe baza datelor pe care le deţinem în prezent cît şi a noilor date care vor fi obţinute ca urmare a măsurilor de mai sus, se va relua cercetarea lui TOTOK WILLIAM în scopul clarificării tuturor problemelor care se referă la activitatea sa ostilă, a naturii legăturilor cu alte elemente duşmănoase, a scopurilor urmărite prin acţiunile sale.
- Termen: 30.VI. 1982
Răspunde: lt.col. PĂDURARIU N
şi
Mr. SĂLĂGEAN GH.




5) Introducrea mijloacelor speciale la HORST SAMSON - care este una din legăturile principale ale lui TOTOK WILLIAM şi de la care au fost ridicate manuscrisele ostile.
Se are în vedere că pînă în prezent, ca urmare a măsurilor luate de noi, s-au obţinut mulajul şi s-au confecţionat chei pentru apartamentul lui SAMSON HORST care au fost deja folosite cu prilejul percheziţiei secrete.
Prin această măsură vom urmări să stabilim noi date cu privire la activitatea şi intenţiile lui TOTOK WILLIAM şi a legăturilor sale.
Termen: 10.VII. 1982
7) Continuarea măsurilor pentru asigurarea deplinei conspirativităţi a sursei „VOICU” care este folosită în caz.
Măsurile vor consta în instruirea sursei asupra liniei de conduită pe care să o adopte în orice împrejurare şi în acelaşi timp se va proceda la audierea în caz a soţiei sale cît şi a soţiei lui HORST SAMSON.
Sursa va fi instruită pentru a indica soţiei ce conduită să arate şi ce să declare cu prilejul audierii sale.


În raport de [cuvînt ilizibil] informaţiile ce se vor obţine vom lua şi alte măsuri pentru realizarea scopului sus menţionat.


- Răspunde lt. col. PĂDURARIU N.
- Termen: 15.VI. 982 şi 30 VII. 982
8)  [7]  Vom întreprinde măsuri pentru a stabili unde urmează să se stabilească cu domiciliul TOTOK WILLIAM în scopul introducerii mijloacelor speciale.
- Răspunde lt. col. PĂDURARIU NICOLAE
- Termen: 15. VIII. 982
9) Planul de măsuri va fi completat în raport de noile informaţii şi date care vor fi obţinute.


10) După terminarea verificărilor, audierilor şi cercetărilor în cazul lui TOTOK WILLIAM vom analiza toate datele existente şi se vor hotărî măsurile ce necesită a fi luate în cazul respectiv asupra lui TOTOK WILLIAM cît şi asupra principalelor sale legături cunoscute cu preocupări ostile.

- Răspunde lt. col. PĂDURARIU N.
Ofiţer specialist I
(ss) lt. col. Pădurariu Nicolae
De acord
Şeful serviciului I/A
(ss) lt. col Ianculescu Antonie




ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 272-275
____________________
[1] Notă manuscrisă, semnată de lt. col. Pădurariu.
[2] Peste textul olograf scrie şeful Securităţii, col. Aurelian Mortoiu: „25.V.1982. Să introducem mijloace speciale la o legătură comună a relaţiilor sale, ne [hotărîm?] după verificări ce facem cu el.“. Pădurariu notează în dreapta: „Se aprobă“.
[3] Pădurariu foloseşte ortografierea germană a numelui lui Soljeniţîn.
[4] Această afirmaţie a fost atribuită lui William Totok de către „Voicu“ într-o notă scrisă după ce Securitatea i-a trasat sarcina să-l contacteze şi să relateze apoi ce „preocupări“ are (cf. „Nota“ din 2.11. 1981, id., vol. 2, ff. 239-239v).
[5] Şi această afirmaţie insinuantă şi, cu siguranţă, falsă a fost furnizată Securităţii de către „Voicu“. Acesta însă susţine că ar fi cules-o de la o colegă de muncă a lui Totok, de la şcoala din Tomnatic, unde acesta a lucrat ca profesor de germană şi română, din toamna anului 1979 pînă la sfîrşitul lui 1981 (cf. „Nota“ din 29.9. 1981, id., vol. 2, ff. 237-2379v).
[6] În germană: "Wortmeldungen“.
[7] În stînga paginii scrie col. Mortoiu: „Atenţie mare. Trebuie aranjat şi cu cei de la spaţiu“ [locativ].

[*]  În volumul Asociaţiei Memorialul Revoluţiei. 16-22 decembrie 1989, Documente `89. Procesul de la Timişoara. Audierea martorilor (5-20 iunie 1990) despre Revoluţia şi represiunea de la Timişoara, (ediţie îngrijită de Miodrag Milin şi Traian Orban), vol. IV, Editura Mirton, Timişoara, 2006, p. 1712 ş.u., numele este ortografiat: Sălăjan. Se precizează că ofiţerul de Securitate Sălăjan (Sălăgean) s-a ocupat de cercetarea penală. Sălăjan a fost audiat ca martor în procesul în care au fost inculpaţi şi Radu Tinu, adjunctul şefului Securităţii locale, şi şeful Securităţii din Timişoara, colonelul Traian Sima. Acesta a declarat într-un interviu „că a fost judecat pe nedrept“, susţinînd „că nu şi-a făcut decât datoria faţă de ţară“ (cf. Ştefan Both, „Viaţa mea e distrusă 100 la sută”, în: Adevărul, 23.12.09).

18.01.2010

Securitatebericht von Franz Schleich - 1977



Aktualisiert, 23.10. 2015, 0:20 Uhr


Hier das ganze SWR-Interview mit Herta Müller: "Ich galt als Parasit".



Ein Securitatebericht von Franz Schleich, verfasst am 29. Dezember 1977, in dem er eine im Text erwähnte Person informativ abschöpft. Der Bericht von "Voicu" bezieht sich auf die erste öffentliche Lesung von William Totok, nach dessen Entlassung aus dem Gefängnis und nach der Aufhebung des Publikationsverbots. 

-->
[29 decembrie 1977. „Voicu" foloseşte relatările unei terţe persoane despre prima lectură publică a lui William Totok după eliberarea acestuia din detenţie şi ridicarea tacită a interdicţiei de a publica]



Nr.X/1/PN/ 0053/ 29.XII.977
Primit: Lt. col. Pădurariu N.
Sursa: „Voicu"



Notă[1]   

La începutul lui decembrie în cadrul cenaclului „A.M. Guttenbrunn" şi-a prezentat unele poezii William Totok, referatul a fost ţinut de prof. Johann Lippet. Sursa discutînd cu Schneider Helga care a participat la şedinţa de cenaclu[2], a rezultat că poeziile sale au fost apreciate ca bune şi foarte intensiv discutate, fiind inspirate probabil din activitatea productivă a lui Totok de la „Ceramica"-Jimbolia. În ziarul NBZ s-a publicat o relatare despre şedinţa cenaclului iar ulterior pe pagina culturală şi o poezie.

Sursa întîlnindu-se ulterior cu Totok, la redacţia NBZ, unde acesta venise împreună cu Richard Wagner la redactorul Schneider Eduard, a discutat cu el, cu care ocazie şi-a manifestat părerea de rău că i s-a publicat o poezie „mediocră", care a fost preluată „numai" din „Karpatenrundschau"[3]  şi nu i s-a publicat o poezie mai elocventă. El bănuieşte că red. Schneider i-ar fi fost frică să publice o poezie nouă.

Sursa a mai discutat cu Totok, întrebîndu-l, cine ar putea să fie al doilea român, membru al asoc[iaţiei] lit[erare] europene „Die Kogge" din RFG. Totok a spus că nu ştie, dar că crede, că ar putea să fie Gross[4] Peter - plecat în cursul acestui an definitiv din ţară, el fiind în corespondenţă cu Gross (sic!).

29 dec. 77 Voicu



Observaţii

Totok William este lucrat în D.U.I. şi a prezentat într-adevăr în cenaclu lucrări personale.



Sarcini

Să discute cu Totok asupra vizitei lui Helmut Schmidt în ţara noastră şi în acelaşi timp să se refere şi la preocupările sale literare din prezent.



Măsuri

Totok fiind participant activ la cenaclul literar „Adam Müller-Guttenbrunn" vom verifica poziţia lui şi conţinutul scrierilor şi prin alte surse.

Scriitor: [5] 
- să caute de a-l întîlni personal pe Totok şi să stabilească conţinutul scrierilor pe care le are şi pe care intenţionează să le prezinte în cenaclu. Dacă constată că sînt necorespunzătoare să ne informeze imediat..



Măsuri


Vom verifica şi prin alte surse conţinutul materialelor pe care Totok le-a prezentat în cenaclu. În acest scop vom folosi şi sursa „NELU"[6].


(ss) Pădurariu



ACNSAS, I 210845, vol. 2, f. 177-177v




[1] Notă manuscrisă.

[2] Din relatarea despre şedinţa cenaclului, apărută în NBZ, rezultă că printre cei care au luat cuvîntul s-a aflat şi Helga Schneider, folosită de „Voicu" pentru culegerea unor informaţii. (Cf. E[duard] S[chneider], „Meldungen aus der Arbeitswelt", în: Neue Banater Zeitung, 6. 12. 1977, p. 2.)

[ 3] Este vorba despre poezia "Arbeiter in der Ziegelei" („Muncitor la ţiglărie"), publicată în 1980 şi în volumul die vergesellschaftung der gefühle (socializarea sentimentelor), Editura Kriterion, Bucureşti, 1980, p. 41. Reproducem aici textul integral - în original:

arbeiter in der ziegelei


die hände voll lärm
und aus der presse tropft viereckig-weicher ton
wie perlen
die finger greifen in die kühle masse
vor arbeitswut heult der motor

die esse fächert in den himmel schwarzen rauch
vermischt mit schweiß
und spähend schauen augen
der sonne nach
die in einem wolkentümpel badet

zurück ins presshaus fallen strahlen
durch lücken in der alten wand

verschwitzt greift wieder nur ein menschenarm
die ziegel auf vom allerschnellsten band
© Alle Rechte vorbehalten

[4] Corect: Grosz.

[5] Ultimele două pasaje, nedatate, au fost adăugate mai tîrziu, probabil în ianuarie 1978. Atunci fostul cancelar german Helmut Schmidt a încheiat cu Nicolae Ceauşescu o înţelegere prin care s-a stabilit că numărul etnicilor germani care va primi permisiunea de a emigra anual din România va putea fi de cel puţin 11 000 de persoane. Partea germană s-a angajat să acorde României anumite facilităţi bancare şi să plătească o sumă pentru fiecare strămutat.

[5] Se pare că "Nelu" nu a participat la şedinţa amintită. De obicei lua cuvîntul la întrunirile cenaclului, în articolul din NBZ el nu este amintit. În schimb, printre vorbitori s-a aflat "Mayer" care i-a prezentat lui Pădurariu un raport verbal despre desfăşurarea şedinţei. Iniţial el fusese instruit ce se urmărească şi cum să acţioneze în timpul şedinţei dacă se vor aborda probleme politice şi ideologice necorespunzătoare, precum rezultă din D.U.I. “Luca” - Johann Lippet (cf. Johann Lippet, Das Leben einer Akte - Viaţa unui dosar -, Wunderhorn Verlag, Heidelberg, 2009, p. 51). În nota redactată după contactarea lui "Mayer", ofiţerul notează observaţia acestuia că "a observat" că William Totok are un "tic nervos" şi "care pare oarecum mereu speriat sau bolnav. (Cf. Nota lui "Mayer", din 24 decembrie 1977, consemnată de lt. col. Pădurariu, ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 176-176v). Remarca lui „Mayer" va fi folosită un deceniu mai tîrziu într-un plan de discreditare, prin care William Totok urma să fie prezentat în străinătate ca „element dezechilibrat psihic". La răspîndirea acestei dezinformări urmau să participe „Gică", „Sorin" şi „Mayer" (cf. „Nota de studiu" întocmită de Pădurariu pe data de 10 aprilie 1987, I 210845, vol. 3, ff. 79-81). Într-o „Notă de analiză", semnată de data aceasta de noul şef al serviciului 1 din Timişoara, mr. Pele Petru şi de ofiţerul operativ II, lt. Valerică Fulga, se iau alte măsuri pe plan intern şi extern. Cu realizarea şi aplicarea acestor măsuri sunt însărcinaţi mai mulţi ofiţeri, între care îi amintim pe mr. Pele Petru, lt. Valerică Fulga, lt. maj. Bohos Cornel, mr. Adamescu Ioan, lt. col. Indrei Ioan, mr. Radu Tinu. (Cf. „Notă de analiză", 12 martie 1988, ACNSAS, I 210845, vol. 3, f. 87-91.)

Mai trebuie precizat că „Nelu", amintit în acest document, nu este identic cu „Nelu" care apare în dosar, începînd cu anul 1982. Acest „Nelu" 2 provenea din zona publiciştilor timişoreni şi avea, între altele, sarcina de a-l supraveghea pe William Totok în timpul unor deplasări la Arad. „Nelu" 1 - lucra în domeniul teatrului şi nu a furnizat Securităţii informaţii compromiţătoare. Asta rezultă cel puţin din cele mai multe documente păstrate în D.U.I. „Interpretul”, însă nu se confirmă şi prin materialele din D.U.I. „Titan” - Gerhard Ortinau; în acest sens a se vedea „Nota” din 29.10.1976, primită de către Pădurariu, ACNSAS, I 233471, vol.1, f. 94. 




17.01.2010

Pietätlosigkeit der Securitate-Mitarbeiter



Schleich und Ternovits verunglimpfen den verstorbenen Dichter Franz Grass (1953-1975)


Während seiner langjährigen Tätigkeit für die politische Geheimpolizei hat Franz Schleich unzählige denunziatorische Berichte verfasst. Diese enthalten eine große Anzahl von „operativ wertvollen” Informationen, die an die Securitate geliefert wurden. In den meisten dieser Berichte bezieht er sich auf Bekannte aus seiner näheren Umgebung, auf Freunde (wie Horst Samson) oder auf Kollegen.
In mindestens einem dieser aus eigener Initiative verfassten Berichte denunziert er aber sogar einen Verstorbenen. Es handelt sich um den jungen Dichter Franz Grass, der 1975 Selbstmord begangen hat. Mit derselben denunziatorischen Gehässigkeit wie Schleich hat auch Alexander Ternovits - „Matei” (heute Ehrenbürger der Stadt Temeswar) Grass in einem Bericht dargestellt und ihn zu einem Kriminellen gestempelt.
Von Franz Grass konnte ich 1979 in der Neuen Literatur einige postume Texte veröffentlichten. Leider besitze ich keinen Durchschlag meiner Einleitung zu diesen Texten. Soweit ich mich erinnern kann, wurde meine Einleitung damals stark gekürzt, d.h. sie wurde zensiert. Die in der Neuen Literatur erschienene Fassung meiner Einleitung zu den postumen Gedichten von Grass habe ich kopiert und stelle sie ins Netz. Auch die in der Zeitschrift abgedruckten Gedichte. Vielleicht lässt sich auf diese Weise die Tragweite der sträflichen Tätigkeit eines „Voicu” und „Matei” genauer darstellen und richtiger abschätzen.
W.T.


3.5. 2017

PS. In den Securitateaktenbeständen aus dem Jahr 1986 und von Anfang 1987 befinden sich weitere Berichte von Matei. Diese enthalten zahlreiche Informationen über die Vorbereitungen und die Dreharbeiten in Temeswar für einen Spielfilm über Paul Celan (Im Süden meiner Seele - mit: Michael Goldberg, Gudrun Landgrebe, Clara Bölöni, Alexandru Tatos), in der Regie von Frieder Schuller (u.a. ACNSAS, D 120, vol.3, Bl. 146-150).   


***

[29 iulie 1975. „Matei” informează Securitatea despre o întîlnire cu un student din Germania şi despre prezentarea unei poezii semnate de Richard Wagner într-un „club maoist” în care acesta a tematizat moartea poetului Franz Grass]
 
Problema: artă-cultură
Nr. 20041/0040/29.07. 1975
Mr. Indrei Ioan
Sursa: „Matei”
 
Notă informativă[1]
 
Sursa a intrat în vorbă cu un străin care voia să viziteze Teatrul Naţional, fapt pe care nu am putut să facilitez, vizitarea făcîndu-se doar cu aprobare. Am discutat în faţa clădirii, apoi la cofetăria Violetta, aşa am putut afla că este un student din Göppingen (RFG[2]) şi studiază teozofia- filozofia religiilor. Discutînd apoi despre dramaturgie şi poezie, sursa a aflat că la un club al studenţilor maoişti s-au citit poezii „avangardiste de protest" a studentului timişorean Richard Wagner, poezii care au fost aduse de un profesor de germanistică care a vizitat Universitatea din Timişoara în 1975. Poeziile au fost citite de Paul Schuster, fost redactor la revista Neue Literatur din Bucureşti, transfug acum cîţiva ani. În poezii se vorbea de un tînăr poet care în semn de protest s-a sinucis, neputînd suporta lumea inumană în care trăia. E vorba de un anume Franz Grass, originar din Tomnatic, care s-a aruncat în faţa trenului, fiind de fapt un huligan căutat de miliţie pentru furt.
Studentul afirma că Paul Schuster are în continuare legături strînse cu revista din Bucureşti. Poeziile urmau să apară şi în revista saşilor din RFG, condusă la München de Hans Berghel[3], care a fost condamnat la noi în ţară pentru un complot săsesc organizat la Braşov.
Cred că studentul Richard Wagner [este] absolvent al secţ[iei] germane a Universităţii [din] Timişoara 1975.
Sursa ştie că Paul Schuster a fost intim împrietenit cu Helga Reiter şi în prezent [lucrează] la revista din Bucureşti (fiica poetului Hans Liebhard[4]) şi poate legătura mai continuă. (Helga Reiter este în posesia unui volum din Arhipelagul Gulag de Soljeniţîn. Asta am aflat chiar de la tatăl ei.)
27.VII. 75 [5]                                                                                                    (ss) Matei
 
Observaţii: Sursa a precizat că acest student a evitat să-şi spună numele şi pentru a nu da de bănuit, sursa nu a insistat!
Profesorul de germanistică, care a fost la universitate se numeşte ENGEL.
Richard Wagner este în lucru la tov. Mr. Köpe Rudolf (D.U.I.) unde se va exploata nota.
Sursa a fost instruită în legătură cu unele aspecte pt. „Ovidiu 1975".
(ss) Mr. Indrei
 
Să trimitem o copie şi la Dir[ecţia] I (ss) [indescifrabil][6]
 
ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 56-58
 

________________
[1] Notă manuscrisă.
[2] Precizarea - RFG - adăugată în paranteză de către ofiţerul de legătură Indrei.
[3] Corect: Bergel.
[4] Corect: Franz Liebhard pseudonimul literar al lui Robert Reiter (1899–1989).
[5] Nota a fost redactată pe 27 iulie şi înmînată două zile mai tîrziu lui Indrei. Astfel se explică diferenţa între data redactării şi data primirii.
[6] Notă a unui ofiţer, scrisă sub observaţiile lui Indrei.

***

[23 februarie 1978. „Voicu” denunţă la Securitate apariţia unor poeme postume semnate de Franz Grass în revista Forum studenţesc din Timişoara]
 
Nr.X/1/P.N./0056/23.II. 1978
Primeşte: lt. col. Pădurariu N.
Sursa: „Voicu”
 
Notă[1]
 
Sursa vă informează că în zilele acestea în ziarul studenţesc „Forum" a apărut o pagină de poezii de William Totok, Johann Lippet şi Franz Grass, ultimul originar din Tomnatic, care însă prin 1976, fiind urmărit de miliţie din cauza unor frauduri (sic!), s-a sinucis[2], aruncîndu-se în faţa trenului.
Este inexplicabil, şi se fac comentarii, cum de apar aceste poezii la un ziar studenţesc.
23.II. Temeswar [3]

(ss) Voicu
 
 
Observaţii
- Totok W. este lucrat în D.U.I. pentru scrieri cu conţinut ostil.
- Aspectul semnalat va fi verificat de Mr. Köpe.
 
(ss) Pădurariu
- împreună cu lt. col. Florea (?), verificări şi propuneri
- conlucraţi şi cu tov mr. [nume indescifrabil]
T[ermen] 10 zile
 
(ss) [indescifrabil]
 
ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 180-180v
 

________________
[1] Notă manuscrisă.
[2] Sublinierile aparţin ofiţerului de legătură, Pădurariu.
[3] "Voicu" foloseşte aici denumirea germană a oraşului Timişoara.


-->
„Weil ich gerecht sein wollte”

Franz Grass (1953-1975) gehörte jener jungen Generation an, die 1969/70, dank der damaligen Publikationsbedingungen, einen stürmischen Auftritt innerhalb der rumäniendeutschen Lyrik feierte. Auch er befand sich unter den 31 Autoren, die auf den NBZ-Schülerseiten ihre ersten dichterischen Versuche veröffentlichten. Grass konnte damals zweifellos zu den talentiertesten jungen Dichtern gezählt werden, zu jenen, die etwas mitzuteilen hatten. Es sollte aber anders kommen.

Grass, der der „Dichterschule aus Großsanktnikolaus” (Eduard Schneider) entstammte, wurde leider verhindert, den Mittelschulbesuch abzuschließen. Dass man auf sein eigenwilliges Auftreten durchaus mit Unverständnis reagierte, sollte letztlich als Hauptfaktor an seinem tragischen Ende angesehen werden. Auch der Schofförberuf, den er nach Unterbrechung der Mittelschule erlernt hatte, verschaffte ihm keine Genugtuung. In diesen Jahren schrieb jedoch Grass weiter. Es waren Gedichte, durch die er sich vorsichtig tastend in der Realität zurechtzufinden versuchte. Ein permanenter Zweifel hatte ihn ergriffen. Sein Misstrauen wuchs. Nur wenige Texte erreichten die Öffentlichkeit. Sein Debüt in der „Neuen Literatur” (Heft 6/1970) ging in jener lyrikreichen Zeit, am Anfang dieses Jahrzehnts, fast unbemerkt an der Leserschaft vorüber. 1972 tauchte dann der Name Grass erneut in der Anthologie Wortmeldungen auf. Danach hörte man lange Zeit nichts mehr von ihm. Am 13. April 1975 erfuhr ich durch eine NBZ-Todesanzeige von seinem jähen Ende.

Es gibt wenige Texte, die noch von Grass übriggeblieben sind. In den letzten zwei Jahren sind einige postume Gedichte in den Studentenzeitschriften „Forum studenţesc” (Nr.1/1978 und Nr. 3/1979) sowie in „Echinox” (Nr. 11-12/1977) erschienen. Bedauerlicherweise existiert nur ein einziges Heft mit Texten des Autors, die von seinem Bruder, Niki Grass, aufgeschrieben wurden. Es handelt sich zum Großteil um Gedichtentwürfe, Notate, lyrische Versuche, entstellte Zitate und Sentenzen, um angelesene Gedichtfetzen und Aphorismen. Der Einfluss der Lektüre ist evident: Irene Mokka, Lucian Blaga, Richard Wagner u.a. Die meisten Texte sind, wie dies einmal Wolf Wondratschek in einem anderen Zusammenhang sagte, „Stenogramme einer Erschütterung". Diese „Erschütterung" konnte Franz Grass nicht überleben, sie überlebte aber ihn.

Temeswar, Juni 1979

William Totok

William Totok, „Weil ich gerecht sein wollte”, in: Neue Literatur, 30. Jg., Nr. 11, 1979, S. 62-63

Franz Grass, „Texte aus dem Nachlass”

Nur

noch nie habe ich
so lange gelebt
und das nur
um dir zu sagen
dass ich gestorben bin



Wir

unsere sonne ist schmal
unsere liebe ist grausam
als kinder hat man uns nicht gelehrt
abschied zu nehmen
werde ich jemals den strand erreichen
den ich heute fühle und nicht sehe?

zwischen öffnen und schließen
ist kein großer unterschied
manchmal tun es diesselben hände
ohne darüber nachzudenken


im blut der schafe lastet die nacht
wie ein langer und schwerer traum
ich suche in mir
eine tote stunde

- auf einem zerbrochenen krug
einen angeklebten kuss




geballte kraft
hinter ermatteten gliedern
es ist dein wille mutter
als deine mädchenhände
noch milch brachten
für mich
wusste ich
dass ich dir schuldig bin
deine gesunden augen
hände
worte

budapest
prag
berlin
münchen
der neue anfang steht herrenlos
am bahnhof

Unterschied

weil ich deutschlehrer werden wollte
lernte ich immer latein
weil mir venedig gefiel
fuhr ich immer nach spanien
weil ich gerecht sein wollte
ging ich zu den gesetzlosen

dann

wurde

ich

mitverurteilt


jetzt
weiß ich
dass ich niemals mehr
deutschlehrer werden kann

seitdem man mir
die träume aus den augen geschüttelt hat
wie herbstblätter
muss ich nicht mehr
bei jedem leisen wind rauschen

das stundenauge
ertrinkt im tanz der erinnerung
balustrade aus licht
zertrampelte regenbogenwege
zerbrochene stunden


Franz Grass, „Texte aus dem Nachlass", in: Neue Literatur, 30. Jg., Nr. 11, 1979, S. 63-65

© Alle Rechte vorbehalten



Zuletzt aktualisiert - ultima actualizare: 3.5. 2017