23.08.2017

News 2017


Mitteilung 

2.2.2017 

Einstellung der gedruckten Ausgabe der „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik“Einzelheiten hier





***
22.-24. 8. 2017



William Totok: „Afară cu străinii!”. 25 de ani de la incidentele violent-rasiste din Rostock-Lichtenhagen, RFE, 23.8. 2017

***



Neue Bücher - Cărţi noi

20.8. 2017




Heft 1/2017, Jg. 12 (66)
Spiegelungen - Zeitschrift für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas
Thema: Kontaktzonen literarischer Übersetzung


#

12.7. 2017

Südosteuropa Mitteilungen

57. Jahrgang, Heft 3, 2017 



Schwerpunkt Rumänien



Inhaltsverzeichnis, Zusammenfassung der Beiträge und weitere Hinweise hier


#

28.6. 2017


Die unerhörte Geschichte meiner Familie
Roman

Aus dem Kroatischen von Brigitte Döbert
Schöffling & Co, Frankfurt am Main 2017
1144 Seiten. Gebunden. 
€ 34,00   €[A] 35,00   

ISBN: 978-3-89561-396-8


»Ach diese Donauschwaben, die haben uns das Ganze mit ihrem krankhaften Wunsch eingebrockt, samt ihren rumänischen und bulgarischen Käffern zum Deutschen Reich zu gehören (…).« - Miljenko Jergović 

»Weltliteratur. (...) Gut, dass es den endlos talentierten, mutigen und witzigen Miljenko Jergović gibt.«  Andreas Breitenstein, NZZ

»Alle gesellschaftlichen und familiären Kollisionen, die zu Katastrophen führten, werden dort subtil gebrochen und ironisch aufgelöst.« Erich Klein, Der Falter

»Auf und aus den Trümmern einer untergegangenen Welt ein imaginäres Gebilde (...) aufzubauen und alte Schrecken spürbar zu machen (...), dafür scheint niemand geeigneter als Miljenko Jergović.«

Erich Klein, ORF Ö1 Ex Libris

»Die Vermischung von Fantasie und Historie, Verwischung der Grenze von Fiktion und Dokumentation – dies sind prägende Elemente von Jergovićs (...) Werk.«

Nadine Lange, Der Tagesspiegel

»Ein aus Fakten und Fiktion gewobenes Panorama südosteuropäischer Geschichte. (...) Große, kluge Literatur, die souverän das kulturelle Erbe der Balkan-Region zitiert, travestiert, in Frage stellt.«

Hendrik Werner, Weser Kurier 

#


27.5. 2017


Rosanna Dom

Fragile Loyalität zur Republik Moldau

Sowjetnostalgie und ‚Heimatlosigkeit‘ unter den russischen und ukrainischen Minderheiten
DE GRUYTER, OLDENBOURG 2017






#

6.5. 2017 

Deutsch-Rumänische Hefte
Caiete Româno-Germane



Halbjahresschrift der Deutsch-Rumänischen Gesellschaft


Publicatie semestriala a Societatii Germano-Române






Jahrgang XX, Heft 1, Sommer 2017






+ + + Leseprobe S. 36  + + +

Christof Kaiser: Der Halbmond und die Dobrudscha







Rezension des Bandes von Jürgen Henkel (Hg.) Halbmond über der Dobrudscha. Der Islam in Rumänien, Schiller Verlag, Hermannstadt, Bonn 2016, 230 S.



#


Alexandru Racu, Apostolatul antisocial. Teologie și neoliberalism în România postcomunistăEditura Tact, 2017, 276 pag., 30 lei

Din cuprins:

Surse scripturistice și patristice/ Instituțiile economice și sociale premoderne ale Creștinătății Răsăritene și Apusene / Doctrina socială catolică / Contextul ortodox și cel românesc / Horia-Roman Patapievici și individualismul posesiv creștin /  Între Patapievici de la București și Papa de la Roma: Părintele Ioan I. Ică jr. și opţiunea preferenţială pentru intelectuali / Teodor Baconschi și neoliberalismul în straie creștin-democrate / Mihail Neamţu (care »furnizează baza teoretică a unor politici antisociale extrem de brutale«) și triumful oportunismului / Radu Preda și „taina fratelui”

Ein Buch über die Akteure und Stichwortlieferanten des postkommunistischen Neoliberalismus in Rumänien, die Verknüpfungen zwischen Orthodoxie, Legionarismus und Konservatismus, die selbst ernannten Heilsverkünder unter orthodox-nationalistischen Vorzeichen, die falschen christlichen Abendlandspatrioten und anti-sozial raunenden Untergangsvisionäre, Sozialdarwinisten und -chauvinisten, postkommunistische Antikommunisten: Horia-Roman Patapievici, Teodor Baconschi, Mihail Neamţu, Radu Preda, Dragoş Paul Aligică, Adrian Papahagi etc. etc


#


3.5. 2017

Despre cartea lui Alexandr Dughin: „Destin eurasianist”

„Teoria dughinistă. Alexandr Dughin şi ideologia ultraconservatoare a eurasianismului”, RFE, 3.5. 2017


Addenda:
(cu 2 fragmente din arhiva CNSAS - citate în articol)









#

Volker Weiß 

Die autoritäre Revolte
Die Neue Rechte und der Untergang des Abendlandes

Scharfsinnig zeigt Volker Weiß die brisante Entwicklung des neuen rechten Denkens auf. Er porträtiert die wichtigsten Akteure der rechtspopulistischen Bewegungen mitsamt deren Strategien und Methoden. Eine dichte Darstellung von Geschichte und Gegenwart einer Neuen Rechten, deren Aufschwung nicht überraschend war.

Inhalt

1. Die »Neue Rechte« – Eine Familienaufstellung
2. Armin Mohler – Die Erfindung einer Tradition
3. Der Weg zur AfD – Die Sammlung der Kräfte
4. Provokationen von rechts – Politik des Spektakels
5. Konservativ-Subversive Aktionen – Vom Geist auf die Straße
6. Untergang und Rettung – Aufstand des »geheimen Deutschland«
7. »Abendland« – Kurze Geschichte eines Mythos 
8. Der Feind in Raum und Gestalt – Islam, Amerika und Universalismus
9. Vom »Wahrheitskern« neurechter Politik – Autoritärer Populismus

+ + + „Revolta autoritară”, RFE, 7.6. 2017 + + + 


#

27.4. 2017



Memorii resentimentare. Răfuiala fostului ministru de externe ceauşist, Ştefan Andrei (1931-2014), cu Europa Liberă, RFE, 26.4. 2017 + Operaţiuni de intoxicare, halbjahresschrift - hjs-online, 20.6. 2012


#



3.6. 2017

Emanuel Copilaș, Spiritul diavolesc al jidovimii bolșevice. Anticomunismul neolegionar în România postcomunistă, în: Baricada.org, 1.6. 2017


+ + + Weitere Infos zu Neuerscheinungen - hier und teilweise auch hier + + + 



***

13.8. 2017



[21 februarie 1946. Extras din sentinţa în care au fost condamnaţi 11 inculpaţi, între care, în contumacie, şi Vintilă Horia care a primit o pedeapsă la închisoare pe viaţă] 


[21. Februar 1946. Vintilă Horia in Abwesenheit zu einer lebenslänglichen Gefängnisstrafe verurteilt. Auszug]

#

Articolul lui Vintilă Horia, „Miracolul fascist”, republicat, în 2004, în revista radicală de dreapta România Mare cu un text însoţitor. Elogiile senatorului PRM, Mihai Ungheanu, aduse lui Vintilă Horia în articolul: „Cine tot inventează fascişti?” 

Texte: Vintilă Horia, Albert Wass, József Nyírő, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Ion Şiugariu, Rdu Gyr etc.

Placă omagială pentru Radu Gyr la Bucureşti (Foto: 21 martie 2015) + Fragmente din poezia lui Radu Gyr: Mormântul Căpitanului 



###

Aktualisiert - actualizat 13.5. 2017

Siehe auch - a se vedea de asemenea: 



Antisemitische Zeichnungen in dem von Julius Streicher herausgegebenen Nazihetzblatt, Der Stürmer“ 1940 und 1941

Caricaturi în gazeta nazistă, Der Stürmer, editată de Julius Streicher, 1940, 1941

#

[23. Oktober 1941. Heinrich Zillich veröffentlicht in dem Naziblatt „Südostdeutsche Tageszeitung“ Erinnerungausschnitte aus dem 1. Weltkrieg, in der Absicht, die am 2. Weltkrieg beteiligten Soldaten zu Kampfhandlungen anzuspornen.]

[23 octombrie 1941. Heinrich Zillich publică un nou articol în ziarul nazist „Südostdeutsche Tageszeitung“, intitulat „Pîine cu slănină“, cu scopul incitării soldaţilor care în acele zile au participat la cucerirea Odesei, unde între 22 şi 24 octombrie a avut loc un mascaru antisemit, ordonat de regimul lui Ion Antonescu. În urma masacrului şi-au pierdut viaţa aproximativ 30.000 de evrei.]

#

William Totok, O reconsiderare nejustificată. Recitindu-l pe Heinrich Zillich (1898-1988)RFE, 25. 1. 2017

#

[23. und 31. Dezember 2016. Vorsichtiger Rehabilitierungsversuch des völkischen Autors Heinrich Zillich in einem mehrteiligen ADZ (KR)-Artikel]

[23 si 31 decembrie 2016. Încercare de reabilitare a scriitorului nazist, Heinrich Zillich, într-un serial din ADZ (KR)]

Identitate şi alteritate în proza şi publicistica lui Heinrich Zillich” (teză de doctorat susţinută la data de 14 noiembrie 2013, la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu).



Identität und Alterität in Heinrich Zillichs Prosa und Publizistik” (Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde, Universität Lucian Blaga, Sibiu, 2013. 

***
26.7. 2017
Hans Blaßmann

Heinrich Simonis, Fememord in der Banatia, in: ders., Gespenstergang durch die Zeit. Aus den dunklen Tagen des Hitlerfaschismus im Banat, Verlag des Verfassers, Temeswar 1946.


***

3.8. 2017

Aktualisiert - actualizat




[1959. Rolle von Major Ernest Deitel als Koordinator eines Maßnahmenplans hinsichtlich der Überwachung rumäniendeutscher Schriftsteller]

[1959. Rolul maiorului Ernest Deitel în elaborarea şi coordonarea planului de măsuri „în acţiunea informativă dusă asupra grupului de scriitori naţionalişti burghezi saşi”]



#


[1 decembrie 1958. Un raport „personal-confidenţial” în care se denunţă activitatea şi comportamentul lui Deitel şi se susţine că acesta a recrutat un număr prea mic de informatori şi că ţine legătura doar cu „RADU CONSTANTIN” şi ...] 

[1. Dezember 1958. Ein 9 Seiten umfassender maschinengeschriebener, vertraulicher Bericht, in dem die Tätigkeit Ernest Deitels kritisiert und denunziert wird. Deitel wird vorgeworfen, viel zu wenige inoffizielle Mitarbeiter angeworben und sich unverdient gewisse Meriten zugeschrieben zu haben] 



#

[21. April 1951. Maschinengeschriebene und handschriftlich unterzeichnete Beurteilung des Securitateoberleutnants Ernest Deitel durch Securitatehauptmann Martin Schnellbach und eine Fußnote mit einem Hinweis auf ERICH PFAFF]

[21 aprilie 1951. Referinţă despre lt. maj. de Securitate Ernest Deitel, dactilografiată şi semnată de cpt. Martin Schnellbach şi subsol cu o trimitere la ERICH PFAFF]

#

[Material nedatat - 1951. Fişa personală a Dr. Cornel Preda, gardist din anul 1935, complice la asasinarea lui Ocskó Tereza.]

[Undatiertes Material - 1951. Personalbogen von Dr. Cornel Preda, Chef der Legionärspolizei aus Arad, mitverantwortlich an der Ermordung von Ocskó Tereza]

#

cf. Der Fall Ocskó Tereza - Cazul Ocskó Tereza


Jenö Glück, Ocskó Teréz 1917-1940, Editura politică, Bucureşti 1978

Einzelheiten über die Ermittlungen des Securitateoffiziers Ernest Deitel im Fall Ocskó Tereza. 


Detalii despre ancheta condusă de ofiţerul Ernest Deitel în cazul Ocskó Tereza. 

#

[25 octombrie 1951. Adresă către Direcţiunea Generală a Securităţii, semnată de lt. col. Aurel Moiş şi lt. maj. Ernest Deitel, de la Securitatea din Timişoara, privind cazul Nikolaus Haupt ....]

[25. Oktober 1951. Schreiben der Temeswarer Securitate an die Bukarester Generaldirektion, unterzeichnet von Oberstleutnant Aurel Moiş und Oberleutnant Ernest Deitel, bezüglich des Falles Nikolaus Haupt....]

#



[27 martie 1958. Raportul colaboratorului „Radu Constantin”, cunoscut artist plastic din Braşov, născut în Caransebeş, în care relatează despre întîlnirea cu Dr. Ioan (Hans) Reb din Timişoara, după „marşrutizarea” ordonată de ofiţerul său de legătură, maiorul Ernest Deitel

[27. März 1958. Bericht des inoffiziellen Mitabeiters „Radu Constantin”, geboren in Caransebeş, ein bekannter bildender Künster aus Kronstadt, über seine Begegnung mit Dr. Ioan (Hans) Reb, nachdem er von seinem Verbindungsoffizier Major Ernest Deitel den Auftrag erhalten hatte, nach Temeswar zu fahren und Reb zu kontaktieren] 

ACNSAS, I 1057099, vol. 1, f. 226.
Anmerkung: Zusätzliche Daten zu dem Vorgang folgen demnächst in einem separaten Beitrag. Es folgen dann auch Details zum Prozess Reb - Weresch.
Notă: Informaţii suplimentare vom publica într-un articol în pregătire. Urmează şi amănunte legate de procesul Reb - Weresch din 1961. 




***
3.8. 2017


#

2.8. 2017

Mugur Varzariu, "Pleşu, un pretins intelectual", în: Adevărul, 1.8. 2017

(...) Când încerci să justifici legionarismul prin prisma aderării la mişcare a unor intelectuali (de la care în mod normal trebuia să cerem viziune şi să avem mai multe pretenţii), ştiind că România a ocupat locul doi după Germania Nazistă la crime comise împotriva evreilor şi romilor, nu înseamnă că ţi-ai exprimat o „părere proprie“ în numele „libertăţii de exprimare“, ci înseamnă că aduci o ofensă tuturor victimelor. Pentru un astfel de comportament, etichetarea ca „legionar“, „fascist“ este doar forma corectă (politică sau nu) de identificare a comportamentului afişat. (...) 

#

26.7. 2017

Geschichtsklitterungen und -revisionismus in den Ausführungen von Radu Preda, in einem ADZ-Artikel von Jürgen Henkel, 23. Juli 2017, den ein Leser folgendermaßen kommentiert:

Kann ein orthodoxer Theologe, der zwei totalitäre Systeme über einen Kamm schert, ernsthaft mit der Aufarbeitung eines der finstersten Kapitel der Geschichte beauftragt werden...? 
(...)
Kritisch ist dieser Herr allemal, allerdings weniger in den eigenen Reihen seiner Kirche, sondern eher gegenüber sexuellen Minderheiten: So werden Filmaufführungen mit homosexueller Thematik durchaus als "Perversion" gebrandmarkt ....

Siehe hier auch folgende Beiträge: 31.8. 2015
[Cinci membri ai Consiliului Ştiințific anunţă că s-au autosuspendat din funcţii până când Guvernul îi găseşte înlocuitor lui Radu Preda, Digi24, 31.8. 2015; Agerpres, 31.8. 2015] 
[Fünf Mitglieder des Wissenschaftlichen Beirats fordern die Ablösung von Radu Preda als Leiter des Instituts zur Aufarbeitung der Verbrechen des Kommunismus, Agerpres, 31.8. 2015, Revista 22, 31.8. 2015, Digi24]
Interviu cu William Totok, membru al Consiliului ştiinţific al IICCMER: O lege „anticomunistă“ ar interzice statuia lui Adrian Păunescu; de Sabina Fati, 30 august 2015 România liberă, 30. 8. 2015

#


26.7. 2017

William Totok, "Transformarea unor personaje compromise politic în victime ale comunismului. Asemănări între cazul Walter Linse, Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr", RFE, 26.7. 2017

#

20.7. 2017

Demonstration ultrarechter Aktivisten in Bukarest mit antisemitischen Slogans für die Beibehaltung des Namens Mircea Vulcănescu(*) für eine Bukarester Mittelschule, am 18. Juli 2017.



(*) Mircea Vulcănescu (1904-1952), economist şi sociolog, autor al lucrării „Dimensiunea românească a existenței“ (1943), subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor între ianuarie 1941 şi august 1944. Condamnat mai tîrziu în calitate de membru al guvernului fascist al lui Antonescu (cf. Alexandru Florian, „Mircea Vulcănescu şi memoria publică“, în: 22, 24 iunie 2014). În folclorul penitenciar i se atribuie îndemnul, neatestat documentar, rostit înainte de moarte: „Să nu ne răzbunaţi!“ În diverse scrieri, Vulcănescu este prezentat ca un simplu martir creştin (Marcel Răduţ, „Repetata răstignire a Sfinţilor Închisorilor Comuniste – Martirul Mărturisitor Mircea Vulcănescu: ‚Să nu ne răzbunaţi!‘”, în: Adevărul, 9 aprilie 2014).


#

30.6. 2017

Protest

Peste 100 de intelectuali protestează față de desemnarea domnului Ionuț Țene ca șef al Biroului învățămînt, cultură, culte, sport și societate, din Primăria Cluj-Napoca, în: Observator cultural, 30.6. 2017 

#


Rechte Petition in Rumänien

Für faschistischen Straßennamen

In Cluj verhindern Unterzeichner einer Petition die Umbenennung einer Straße. Der Namensgeber ist ein Dichter der Faschistenbewegung.



Anhänger der faschistischen Legionärsbewegung bei ihrem jährlichen Sommertreffen in Simbata de Sus



#

22.6. 2017

Radu-Gyr-Straße in Cluj / Klausenburg

Über 7000 Personen haben eine Petition unterzeichnet, in der sie den Klausenburger Bürgermeister auffordern, auf die Umbenennung einer Straße zu verzichten, die den Namen des legionaristischen Dichters Radu Gyr (1905-1975) trägt.
Gyr ist der Verfasser zahlreicher völkischer und legionär-faschistischer Lieder, darunter auch der berüchtigten Legionärshymne, „Sfînta tinereţe legionară” (Heilige Legionärsjugend), vergleichbar mit dem Horst-Wessel-Lied („Die Fahne hoch”) der deutschen Nazis. Nach dem Krieg wurde er wegen seiner Propagandatätigkeit verhaftet und verurteilt. Nach der Wende von 1990 wurde er von rechtsradikalen Kreisen und Organisationen zu einem Symbol des antikommunistischen Widerstands hochstilisiert.
Zu den Initiatoren der Petition gehören die Stiftung Ion Gavrilă Ogoranu und die Vereinigung Gogu Puiu / Haiducken der Dobrudscha.
Der Vorsitzende des Verbandes ehemaliger politischer Häftlinge (AFDPR), Unterstaatssekretär Octav Bjoza, der sich der rechtslastigen Protestaktion angeschlossen hatte, schrieb in einer offiziellen Mitteilung, Gyr sei eine der herausragenden Persönlichkeiten der rumänischen Literatur gewesen und ein Sinnbild für „die Leiden des rumänischen Volkes”. (Über die umstrittene Auszeichnung Bjozas durch Präsident Klaus Johannis 2014 hier klicken und per Stichwörtersuche finden.)
Ogoranu und Puiu gehörten der faschistischen Legionärsbewegung an und waren nach dem 2. Weltkrieg in antikommunistischen, bewaffneten Freischärlerverbänden aktiv.
Der Klausenburger Stadtrat hatte am Donnerstag dem Druck der 7000 nachgegeben und die Umbenennung der Radu-Gyr-Straße vertagt.

Zusätzliche Infos zu Radu Gyr in: Techniken der Manipulation (siehe den 4. Abschnitt: Revisionistische Geschichtsfolklore - Folclor istoric revizionist) sowie Textbeispiele aus seinem Werk, in: Blut und Boden - Sînge şi glie. Eines seiner Gedichte, "Legionarul" (Der Legionär), in dem er die rumänische Faschistenorganisation verherrlicht, kann in unserem Beitrag: Völkische Rückfälle - Recidive rasiste nachgelesen werden.



#

6.6. 2017




***
21.7. 2017

Никита Сeргеевич Михалков / Nikita Sergejewitsch Michalkow / Nikita Mihalkov / 

Unvollendetes Stück für ein mechanisches Klavier / Piesă neterminată pentru pianină mecanică / Neokonchennaya pyesa dlya mekhanicheskogo pianino / Неоконченная пьеса для механического пианино (1977). 



Für diesen, aus Tschechows Erzählungen und Stücken inspirierten, großartigen Film wurde Michalkow beim Festival Internacional de Cine de Donostia-San Sebastián 1977 mit einer Goldenen Muschel ausgezeichnet.



***

20.6. 2017

Politische Situation in Rumänien
Bukarester „Putschversuch“

Die Sozialdemokraten wollen ihren eigenen Premier loswerden. Sorin Grindeanu habe das Regierungsprogramm nicht umgesetzt.

WILLIAM TOTOK

AutorIn

Weiter in der tageszeitung (taz), 20. 6. 2017, hier...

#

RFE, 20.6. 2017

Klaus Iohannis la Berlin
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat la reuniunea dedicată Zilei Internaţionale a Refugiaţilor şi a fost distins cu ordinul „Sf. Gheorghe” al Balului Operei „Semper” din Dresda

Într-o cuvîntarea Iohannis a făcut şi o trimitere la situaţia postbelică a minorităţii germane din România, vorbind doar despre consecinţele care au provocat tragedia deportărilor şi drama emigrării de mai tîrziu. Nu s-a referit, însă, la ceea ce a premers această situaţie, şi anume susţinerea politicii naziste de către o parte însemnată a minorităţii germane, practicată de către Grupul Etnic German (GEG) din România pînă pe data de 23 august 1944. 
Mai departe aici... 



***


RFI, 16.6. 2017


Furtună mediatică în paginile culturale ale presei germane


Mass-media din Germania a fost dominată în ultimele zile de o controversă legată de un film documentar şi de o carte. Este vorba despre refuzul postului de televiziune franco-german ARTE de a difuza filmul intitulat Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa” şi plasarea volumului Finis Germania” în topul celor 10 cărţi non-ficţionale, recomandate cititorilor. 

William Totok

Scandalagiii de profesie de la ziarul german de bulevard „Bild” nu au pierdut ocazia să toarne gaz peste foc, postînd, marţi, pe site-ul tabloidului, timp de 24 de ore, filmul „Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa”. Profitînd de faptul că factorii de decizie din cadrul redacţiei ARTE au refuzat difuzarea filmului de 90 de minute, realizat de jurnaliştii Joachim Schroeder și Sophie Hafner, „Bild” a reuşit să hiperbolizeze un incident, sugerînd existenţa unei cenzuri care acţionează după principiile misterioase ale unei hiper-corectitudini politice. Desigur, dacă redacţia ARTE ar fi difuzat filmul, organizînd şi o discuţie asupra tezelor lansate de realizatori, chestiunea nu ar fi degenarat într-o polemică de care a profitat ziarul de bulevard, difuzînd documentarul, care imediat a fost copiat de internauţi şi postat pe YouTube.
Autorii filmului, susţin responsabilii posturilor de televiziune german WDR (Westdeutscher Rundfunk - care a produs filmul) şi ARTE, nu au respectat proiectul aprobat iniţial în care era vorba să realizeze un film despre antisemitismul din Europa, inclusiv din ţări ca Norvegia sau Ungaria. În vizorul autorilor s-au aflat, în schimb, Franţa şi Germania.
Filmul suferă de multe carenţe, atît artistice, cît şi profesionale. De asemenea, îi lipseşte şi echidistanţa necesară demersurilor jurnalistice. Dihotomiile forţate şi amalgamizări unilaterale duc la deformări şi la interpretări deterministe care nu admit nuanţări. În schema tezistă a realizatorilor se încadrează afirmaţii lipsite de contextualizări absolut necesare, sugerînd, de exemplu, o linie directă între antisemitismul iluministului francez Voltaire şi cel al existanţialistului pro-nazist Martin Heidegger. Stigmatizări şi culpabilizări la grămadă conţin şi aserţiuni de genul că stînga este mai antisemită decît dreapta sau creştinismul este cutia dispozitivului care alimentează antisemitismul.
Prezentînd numeroase imagini cu extremişti arabi, antisemiţi, documentariştii acuză diversele ONG-uri, finanţate din resurse ale Uniunii Europene, care se află în Fîşia Gaza, că ar fi umblat fraudulos cu banii primiţi. Nici una dintre aceste organizaţii non-guvernamentale însă nu a fost întrebată direct pentru a oferi explicaţii. Unele asociaţii creştine sînt acuzate că ar fi furnizat bani organizaţiei Hamas. Această aserţiune insinuantă este dublată cu imaginile unor clădiri fastuoase, lăsînd impresia că au fost ridicate în urma acestor finanţări venite pe căi oculte.
Cel de-a doilea incident de care s-a ocupat presa culturală germană este legat de cartea  „Finis Germania”, semnată de istoricul contestat, Rolf Peter Sieferle, care s-a sinucis anul trecut. Autorul cărţii, Rolf Peter Sieferle, devenise în ultima perioadă a vieţii sale unul dintre purtătorii de drapel al noului conservatorism şi autoritarism naţional. Controversele s-au iscat după ce volumul amintit a ajuns pe lista cărţilor non-ficţionale, alcătuită din 4 în 4 săptămîni de către postul public de televiziune NDR (Norddeutscher Rundfunk). Cărţile din acest top, cuprinzînd 10 titluri, desemnate de către un juriu, se bucură de aprecierea criticii şi cititorilor, impulsionînd, pe de altă parte, şi vînzarea. Mai ales că lista e publicată şi în prestigiosul cotidian münchenez, „Süddeutsche Zeitung”.
Volumul subţirel, „Finis Germania”, a fost plasat pe locul 9 din topul celor 10 cărţi ale lunii iunie.
Cartea a apărut la Editura Antaios, care este cea mai cunoscută editură a Noii Drepte radicale din Germania. Denumirea editurii este, de fapt, imprumutată de la numele unei reviste ultraconservatoare postbelice, patronată de Ernst Jünger şi Mircea Eliade.
La Antaois a apărut, de altfel, şi traducerea în limba germană a biografiei lui Eliade, semnată de Florin Ţurcanu şi publicată în limba română, în 2003, sub titlul: „Mircea Eliade. Prizonierul istoriei”.
Editorii, fondatori ai aşa numitului „Institut pentru politică de stat”, mai scot şi revista naţional-radicală „Sezession”, iar eminenţa cenuşie este Götz Kubitschek. Acesta ţine cuvîntări la demonstraţiile mişcării xenofobe PEGIDA - acronimul pentru: Patrioţi Europeni contra Islamizării Apusului, o mişcare care iniţial urma să poarte numele: Patrioţi Europeni contra Americanizării Apusului – PEGADA.
Cartea lui Rolf Peter Sieferle, care a declanşat scandalul, conţine şi afirmaţii prin care încearcă să relativizeze evenimentele din perioada nazistă, sugerînd că germanii sînt culpabilizaţi colectiv într-un mod care atinge o „dimensiune metafizică”. Potrivit ziarului „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Sieferle, care s-a „radicalizat în ultimii ani de viaţă”, a publicat şi alte scrieri „toxice, radicale de dreapta”, iar „Finis Germania” este o viziune sumbră despre declinul iminent al lumii germane şi, implicit, occidentale.
Scandalul legat de această carte poate nu ar fi atins dimensiunea actuală, dacă nu ar fi fost implicată controversata editură Antaios care a anunţat că acum scoate un nou tiraj pentru a face faţă valului de solicitări.



#


Dublu scandal în lumea culturală germană. Controverse în jurul cărţii „Finis Germania” şi filmului „Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa”, RFE, 15.6. 2017

***

Julius Meier-Graefe – Grenzgänger der Künste

150 Jahre seit seiner Geburt


10.6.-16.7. 2017

***

8.6. 2017




[8 iunie 1968. Referat întocmit de Consiliul Securităţii Statului privind abaterile săvîrşite de unii ofiţeri din fosta Direcţie regională de securitate Banat, sub conducerea gen.-mr. Wiliam Steskal]
[8. Juni 1968. Referat des Rates der Staatssicherheit nach den Untersuchungen im Zusammenhang mit den unhaltbaren Zuständen und Gesetzesübertretungen einiger Geheimdienstoffiziere der Banater Regionaldirektion der Securitate geleitet von Generalmajor Wiliam Steskal] 


***

7.6. 2017

Letzte Aktualisierung - ultima actualizat 




[15. November 1944. Artikel aus der Scînteia, in dem auch Steskahl erwähnt wird]

[15 noiembrie 1944. Articol din Scînteia în care e amintit şi Wiliam Steskahl] 

#

[14 decembrie 1976. Notare de serviciu a lt.-col. Mihail Andre care a obţinut pentru activitatea sa calificativul „bine“, dar şi o sancţionare cu „mustrare scrisă“ pentru neajunsuri în urmărirea „fugarului Ion Gavrilă Ogoranu“] 

+ + + Biografia ministrului de interne, Teodor Coman + + +

[14.Dezember 1976. Dienstliche Beurteilung des Securitateoberleutnants Mihail Andre, der in seinem Arbeitszeugnis für seine Leistungen mit „gut“ bewertet wurde, gleichzeitig aber auch wegen einiger Unzulänglichkeiten bei der Fahndung nach dem „Untergetauchten“ Ion Gavrilă Ogoranu einen „schriftlichen Verweis“ erhielt]

+ + + Biografie des Innenministers Teodor Coman  + + + 


[22 decembrie 1975. Adresa şefului Securităţii din Sibiu, lt.col. Mihail Andre, trimisă Direcţiei a VI-a, cercetări penale, privind transferarea la procuratura militară din Timişoara a cauzei legate de procesul politic intentat lui Gunter Totok care a fost condamnat pe data de 10 decembrie 1975 la 5 ani de închisoare – nu la 7, precum se spune în text - în baza articolului 166 al. 2 C.P. – „propagandă împotriva orînduirii socialiste”] 

[22. Dezember 1975. Mitteilung des Securitatechefs aus Hermannstadt, Oberstleutnant Mihail Andre, an die Hauptabteilung VI in Bukarest, zuständig für politische Strafverfolgung, bezüglich der Übernahme des Verfahrens gegen Gunter Totok durch die Militärstaatsanwaltschaft aus Temeswar, nachdem der Angeklagte bereits am 10. Dezember 1975 zu einer Haftstrafe von 5 Jahren – nicht 7 Jahren, wie es im Text heißt – wegen antisozialistischer Propaganda, laut Paragraph 166 Abs. 2 des StGB, verurteilt worden war.]



***


30.5. 2017

Aktualisiert - actualizat 


Der Fall Nikolaus Haupt – cazul Nicolae Haupt
1903-1992





[13. Mai 1952. Offizieller Verhaftungsbefehl, ausgestellt mit großer Verspätung] 

[13 mai 1952. Mandatul de arestare al lui Nikolaus Haupt, emis cu mare întîrziere după reţinerea sa] 


#

[1. März 1942. Nikolaus Haupt spricht vom "teuflischen Wesen des Bolschewismus" und der "roten Barbarei", denen eine Banater Dreschmannschaft aus Lenauheim in einem Dorf in Transnistrien begegnet ist...]

#


[16. Juli 1943. Mit einem literarisch verbrämten Text, beteiligt sich Nikolaus Haupt an der aggressiven Kriegspropaganda der Nazis und versucht die Angehörigen der ᛋᛋ-Freiwilligen zu motivieren, ihren Beitrag zum Sieg Hitlers zu leisten.]

#

[30 august 1951. Declaraţia lui Nikolaus Haupt dată în timpul anchetei la Securitate]

[30. August 1951Erklärung von Nikolaus Haupt während des Verhörs bei der Securitate] 

#

[18 octombrie 1951. Certificatul medicului psihiatru dr. Eduard Pamfil, 1912-1994, din Timişoara, care a diagnosticat că Nikolaus Haupt este bolnav psihic, recomandînd internarea deţinutului într-un spital de boli nervoase]


[18. Oktober 1951. Diagnose des Temeswarer Nervenarztes Dr. Eduard Pamfil, 1912-1994, der vorschlägt, den Häftling Nikolaus Haupt, in eine psychiatrische Klinik einzuweisen]



***



25. 5. 2017


Aktualisiert - actualizat


[18. Januar 1961. Personalbogen des Securitatemajors Iulian Sorin] 

[18 ianuarie 1961. Fişa personală a maiorului de Securitate Iulian Sorin]



***

RFE, 24.5. 2017

Eliminarea unor simboluri compromise din instituţii militare germane



Gazeta anti-nazistă timişoreană, Sonntagsblatt, 1941

Aviatorul militar nazist, Werner Mölders, eroizat de nostalgici. Mölders în România anului 1942.

Ursula von der Leyen, care deţine portofoliul ministerului apărării, a anunţat eliminarea unor simboluri şi materiale din perioada nazistă din cazărmi şi instituţii ale Bundeswehr-ului. Asta în urma reţinerii unor ofiţeri care puneau la cale atentate xenofob-rasiste (A se vedea, Radio Europa liberă, 28.4. 2017 şi REL, 11.5. 2017). În acest context, presa germană s-a ocupat, pe larg, de acest subiect, dezvăluind, între altele, existenţa unor cazărmi care poartă numele unor militari din perioada nazismului, consideraţi drept militari exemplari. 26 de cazărmi, scria deunăzi ziarul berlinez „die tageszeitung” (taz), mai poartă numele unor persoane care au activat în Wehrmacht (numele armatei din perioada lui Hitler). Într-o altă relatare, acelaşi ziars-a oprit luni asupra unui caz mai mult decît bizar, dezvăluind că pe terenul aeroportului militar din Neuburg an der Donau se află o piatră comemorativă, ridicată în memoria lui Werner Mölders (1913-1941). Admiratorilor nostalgici ai aviatorului Mölders (care activează în aşa numita Asociaţie Mölders) li se permite să se adune periodic în preajma monumentului şi să organizeze simpozioane dedicate ofiţerului pe care-l consideră un mare erou.
Südostdeutsche Tageszeitung, 22.3.1942
Südostdeutsche Tageszeitung, 22.3.1942

Werner Mölders a activat (după 1938) în cadrul aşa numitei Legiuni Condor, care a intervenit, alături de trupele lui Franco, în războiul civil din Spania.
(Legiunea Condor, înfiinţată în secret, în 1936, a bombardat, în aprilie 1937, oraşul Guernica. Distrugerea oraşului l-a inspirat pe Picasso care a realizat celebrul tablou „Guernica”, devenit un simbol pentru teroarea militară contra populaţiei civile. În 1997, fostul preşedinte federal, Roman Herzog, a cerut iertare cetăţenilor Spaniei pentru crimele săvîrşite de Legiunea Condor.)
Pilotul de elită, Werner Mölders, a participat şi la atacul asupra Angliei şi Uniunii Sovieticii, devenind una din figurile centrale ale propagandei naziste în favoarea războiului. Decorat de Hitler şi avansat în grad, Mölders moare în 1941 într-un accident aviatic la Breslau (Wrocław).

Mölders în România

În ianuarie 1942 a început să circule o scrisoare, atribuită lui Mölders, în care defunctul îşi dezvăluie, chipurile, convingerile catolice şi distanţarea faţă de nazism. S-a făcut multă publicitate în jurul acestei scrisori care a fost, de fapt, opera serviciului secret britanic (Secret Intelligence Service). Prin această operaţiune reuşită, britanicii au încercat să compromită regimul nazist, acreditînd ideea că pînă şi o figură centrală a propagandei hitleriste a fost un opozant, iar cititorilor germani ai scrisorii li se sugera să urmeze exemplul „eroului” glorificat.
Südostdeutsche Tageszeitung (frontispiciul cu zvastica), 1941
Südostdeutsche Tageszeitung (frontispiciul cu zvastica), 1941

Scrisoarea lui Mölders a stîrnit un ecou pozitiv şi în rîndurile unor clerici antifascişti, catolici din România. Astfel, gazeta antinazistă „Sonntagsblatt”, din Timişoara, a publicat scrisoarea, interpretîndu-i mesajul exact aşa cum şi-l imaginase serviciul secret britanic. Reacţiile presei pro-naziste din România nu au întîrziat. În două articole virulent anti-catolice, publicate în ziarul Grupului Etnic Germani (GEG) din România, „Südostdeutsche Tageszeitung” (din 22 şi 29 martie 1942) s-a cerut interzicerea gazetei „Sonntagsblatt” şi măsuri ferme contra editorului, preotul Georg Wetzl. „Propaganda lui [Wetzl] este mai periculoasă decît cea a evreilor şi mercenarilor britanici, pentru că se practică sub paravan religios”, scria „Südostdeutsche Tageszeitung” (22. 3. 1942). „Nu mai putem accepta, în continuare, ca otrava descompunerii să fie injectată organismului nostru etnic. Tocmai acum cînd poporul german şi aliaţii săi se află, în răsărit, în faţa unei mari decizii. [Gazeta] Sonntagsblatt trebuie să dispară!”
Regimul lui Antonescu, aliat cu Hitler, a dat curs acestei solicitări, formulată în ziarul nazist, şi a interzis apariţia gazetei „Sonntagsblatt”. Pe data de 5 mai 1942, nunţial apostolic (ambasadorul Vaticanului) din Bucureşti, Andrea Cassulo, a protestat contra acestei măsuri în cursul unei întîlniri cu vicepremierul şi ministrul de externe, Mihai Antonescu. Însă, fără succes.

Gazeta anti-nazistă timişoreană, Sonntagsblatt, 1941
Gazeta anti-nazistă timişoreană, Sonntagsblatt, 1941



***


19. 5. 2017

Aktualisiert - actualizat



[29. Dezember 1986. Securitateoberstleutnant Ioan Indrei erhält einen Bericht über einen SF-Roman von William Marin, der im Temeswarer Facla-Verlag erscheinen soll, aber wegen seiner politischen und philosemitischen Ausrichtung als problematisch eingeschätzt wird; eine Lesung aus dem Roman im Adam-Müller-Guttenbrunn-Literaturkreis erwähnte „Mayer” in seinem Bericht vom 25. Januar 1986, der hier gepostet ist]

[29. Decembrie 1986. Lt. Col. Ioan Indrei de la Securitatea din Timişoara, responsabil pentru problemele legate de artă şi cultură, redactează o notă în care se vorbeşte despre conţinutul unei lucrări ştiinţifico-fantastice, scrisă de William Marin, pe care acesta doreşte s-o publice şi din care a citit fragmente şi-n cenaclul Adam Müller-Guttenbrunn – ceea ce aminteşte şi „Mayer” într-o notă, datată 25 ianuarie 1986, postată aici]

#

Tatort Prinz-Eugen-Schule / Banatia  in Temeswar (heute Hochschule für Medizin). Hier wurde Hans Blaßmann 1944 ermordet - 

Locul crimei – Şcoala Prinţul Eugen (de Savoia) / Banatia din Timişoara (astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara). Aici a fost ucis Hans Blassmann, în 1944.



***



24.4. 2017

     Din arhiva istorică a Europei libere - Aus dem historischen Archiv des Senders Freies Europa

***
10.5. 2017


Luther şi nazismul (VIDEO)


Addenda 



Neues Verhältnis zwischen Kirche und Volk. Gründung des Instituts zur Erforschung des jüdischen Einflusses auf das deutsche kirchliche Leben [in Hermannstadt /Sibiu], in: Südostdeutsche Tageszeitung, 69.(24.) Jg., 17. März 1942, S. 3 (Ausgabe Banat)




***

19.4. 2017

Mehrere rechtsradikale und nationalistische Internetseiten aus Rumaenien wurden im April eingestellt (z.B. die antisemitische Plattform De veghe Patriei). Andere Seiten (Victor Roncea blog und Ziaristi online) kuendigten an, keine politischen Beitraege mehr zu veroeffentlichen. Eine leicht veraenderte Veroeffentlichungspraxis kann auch auf der nationalistischen Seite NapocaNews festgestellt werden, nachdem ein IT-Team eine Anwendungssoftware (App) entwickelt hatte, die auf die Glaubwuerdigkeit extremistischer Seiten aufmerksam macht. (Hier eine summarische Liste mit den rumaenischen Seiten, die fuer die Verbreitung von Fake-News bekannt sind.) 

***

18.4. 2017

Selbstjustiz, Rassismus oder Bandenkrieg? "Ungarn" verüben Pogrom an Roma in Rumänien 

In der zum Großteil von Székler-Ungarn bewohnten Kleinstadt Gyergyószentmiklós/Gheorgheni im rumänischen Siebenbürgen wurden Roma-Häuser angezündet


Bosszút álltak a romákon, rájuk gyújtották a házat


Incident intre romi si maghiari la Gheorgheni. Maghiarii ar fi incendiat o casa si mai multe bunuri, dupa ce doi minori 
de etnie roma ar fi furat 30.000 de lei din masina unui batran din localitate


***

2.4. 2017

Drei rechtsradikale Parteien aus Rumänien haben sich zusammengeschlossen... cf. letzter Eintrag hier.

Trei partide radicale de dreapta din România au fondat alianţa politică BINE (Blocul Identităţii Naţionale în Europa)... cf. alte detalii aici.


***



26.5. 2017

+ + + Letzte Aktualisierung - ultima actualizare + + +






[1971] Hans Mokka in der Bundesrepublik / în R.F. Germania (Foto

[15. September 1972. Sepp Komanschek würdigt seinen alten Nazigenossen, Hans Ewald Frauenhoffer]


[15. September 1972. Sepp Komanschek îl omagiază pe vechiul său tovarăş din mişcarea nazistă, Hans Ewald Frauenhoffer]


Biografische Anmerkungen zu: Rudolf Ferch, Hans Ewald Frauenhoffer, Josef (Sepp) Komanschek u.a. 

#

Hans Mokka 1943
[25. Juli 1943. Unter der Dachzeile „Aus dem Volk - für das Volk“ veröffentlichte das gleichgeschaltete rumäniendeutsche Naziblatt den Artikel von Franz Keller, „Ein Stück Herz in jedem Lied. Der volkstümlichste Sänger unserer Stadt scheidet von uns“, in dem er Hans Mokka vor seiner freiwilligen Einreihung in die Waffen-SS porträtiert] 

[25 iulie 1943. Ziarul nazist german din România, Südostdeutsche Tageszeitung, a publicat un articol, semnat de Franz Keller, „O bucăţică de inimă în fiecare cîntec. Cel mai popular cîntăreţ al oraşului nostru ne părăseşte“, dedicat lui Hans Mokka, aflat în preajma înrolării sale ca voluntar în formaţiunile Waffen-SS; articolul a apărut cu supratitlul propagandistic: „Din popor – pentru popor“]
#
Cetăţenii români din echipele de pază de la Auschwitz, RFI, 3.2. 2017.
Institutul Memoriei Naţionale (IPN) din Polonia a dat publicităţii lista personalului care a activat în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Pe această listă se află numeroase persoane originare din România, judecate după război. Pe aceeaşi listă se mai află şi alţi etnici germani din România care au făcut parte din personalul lagărelor naziste. Unul dintre ei este scriitorul Hans Mokka (1912-1999) din Timişoara, identificat în arhivele CNSAS ca „bibliotecarul de la Auschwitz”. Celălalt este Victor Capesius (1907-1985) din Sighişoara, „farmacistul de la Auschwitz”. 
#

A se vedea şi: "Etapa preliminară a Holocaustului", RFE, 27.2. 2017

***


Matei” 1986-1987 über Frieder Schuller.  


***

9.3. 2017

Ein Land - 3 Namen?

Welches ist die richtige Bezeichnung?
Werbematerial von der ITB



***



19.2. 2017


Ura scindează România. 

Explozia xenofobiei dirijate




***

7.2. 2017

Massenprotest in Rumänien

Präsident schließt Neuwahl aus

In Rumänien boykottieren die Sozialdemokraten eine regierungskritische Rede. Darin fordert Staatschef Johannis die Regierung zum Handeln auf, in: die tageszeitung (taz-online), 7.2. 2017.

die tageszeitung (taz), 7.2.2017, S. 10
Proteste in Rumänien

Bizarre Vorwürfe

Trotz eines Rückziehers der Regierung in Sachen Korruptionsgesetz wird weiter demonstriert. Die Gegner bewerfen sich gegenseitig mit Dreck, in: die tageszeitung (taz-online), 6.2. 2017.

6.2. 2017

Kommentar. Proteste in Rumänien

Etappensieg der Straße

Die Antikorruptionsgesetze werden nicht aufgeweicht – eine Folge der Massendemos. Doch inzwischen geht es den Protestierenden um anderes, in: die tageszeitung (taz-online), 6.2. 2017.

5.2. 2017

taz, 6.2. 2017, S. 10
Großdemos in Rumänien

Die Regierung gibt nach

Nach heftigem Protest werden die Antikorruptionsgesetze zurückgezogen. Forderungen nach einem Rücktritt der Regierung werden laut, in: die tageszeitung (taz-online), 5.2. 2017)

#

die tageszeitung (taz), 3.2.2017
Kommentar. Proteste in Rumänien


Der Frust ist explodiert. 



Hunderttausende Demonstranten drängen gegen die rumänische Regierung auf die Straße. Schuld ist das marode System, in: die tageszeitung (taz-online), 2.2.2017.

***

Proteste in Rumänien. Amtsmissbrauch als Kavaliersdelikt. Ein Amnestiegesetz sorgt für Streit zwischen Präsident und Regierung. Kritiker sehen darin den Versuch, korrupte Politiker reinzuwaschen, die tageszeitung (taz), 25.1. 2017



***
27.7. 2017

FESTIVALUL „GELLU NAUM”, 4-5 AUGUST 2017 (EDIȚIA A II-A)










5 August între 13:00 - 17:00 UTC+03 

6 august 2017

Festivalul de poezie Gellu Naum (1) + La Comana (2) 

***


... an den Fahnenstangen fault die Wut
William Totok stellt seinen Gedichtband vor, inklusive anschließender Diskussion.


William Totok: Lesung aus seinem Gedichtband „... an den Fahnenstangen fault die Wut”, Pop Verlag, Ludwigsburg 2016, und Diskussion über die im Nachwort veröffentlichten Akten aus dem Archiv des rumänischen Staatssicherheitsdienstes (Securitate), seine Haft, politische Verfolgung und Arbeit, nach seiner 1987 erfolgten Ausreise aus Rumänien nach West-Berlin.

Es diskutieren:

Barbara Oertel, Leiterin der Auslandsabteilung der taz, Moderatorin.

Michaela Nowotnick, Literaturwissenschatlerin an der Humboldt-Universität zu Berlin, Verfasserin des Buches: Die Unentrinnbarkeit der Biographie. Der Roman "Rote Handschuhe" von Eginald Schlattner als Fallstudie zur rumäniendeutschen Literatur, Böhlau Verlag, Köln 2016.

William Totok, Gründungsmitglied der „Aktionsgruppe Banat”, freier Mitarbeiter der taz, Autor des Buches (zusammen mit Elena-Irina Macovei): „Zwischen Mythos und Verharmlosung. Über die kritische Vergangenheitsbewältigung”, Ion Gavrila Ogoranu und den bewaffneten, antikommunistischen Widerstand in Rumänien), Editura Polirom, Iasi, 2016.

Wann: Dienstag, 11. Juli 2017
um 19:00 Uhr
Wotaz Café,
Rudi-Dutschke-Str. 23,
10969 Berlin-Kreuzberg
Eintritt frei.





***
2.2. 2017

Cartea anului 2016

Volumul Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critica a trecutului, Ion Gavrila Ogoranu si rezistența anticomunistă din România de William Totok și Elena-Irina Macovei, editura Polirom, a câștigat Premiul CriticAtac pentru anul 2016. 

Decernarea premiului și o discuție în jurul cărții se va face în cadrul unui eveniment pe care îl vom anunța la momentul respectiv.






***
 


Januar-Februar 2017




***

***



***






=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK
  • ▼ 2016
  • Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt

     ▼ 2015
·         (▼  Mai
* ▼  November
* ▼  Oktober

* ▼  September


    * ▼  August

          o Johann Lippet: Das Leben einer Akte
          o Der Fall „Bega“


* ▼  EU-Wahl 2009:


▼  27. März 2009Johann Böhm: Bischofsvikar Friedrich Müller als Widerständler? - August Georg Kenstler, Herausgeber der Monatsschrift „Blut und Boden“  (Anhang: 1. Zum Verständnis der politischen Gruppen (Parteien) der deutschen Volksgruppe in Rumänien von 1922 bis zum 23. August 1944    2. Organisationsplan der NSDAP der DViR Ende 1943. Tabelle mit den Unterorganisationen der NSDAP der DViR)



Aktualisiert - actualizat: 23.8.2017, 16:56 h